UPDATE: România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistițiului ruso-ucrainean în Marea Neagră. Decizia a fost luată la Paris
„Țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea Flancului estic. În ceea ce privește partea de monitorizare privind acest armistițiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru, dar pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri. În acest sens, pentru că înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru și prin infrastructura pe care o are, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare. Vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și pentru dezvoltarea în această zonă, a declarat Bolojan, la finalul summitului de la Paris.
UPDATE: Președintele Franței a prezentat concluziile summitului, precizând că va coordona împreună cu Keir Starmer eforturile coaliției de a susține Ucraina.
Emmanuel Macron: „Ne aflăm cu adevărat într-un punct de cotitură. Negocierile au început și sunt binevenite. Obiectivul nostru este clar: să dobândim pacea și trebuie să punem Ucraina în cea mai bună poziție pentru a negocia și să ne asigurăm că pacea negociată va fi solidă și durabilă pentru toți europenii”.
Ucraina a avut curajul să accepte o încetare a focului de treizeci de zile. De la această decizie ucraineană, nu a existat niciun răspuns din partea Rusiei. Au existat noi condiții pentru mai multe încetări parțiale și ipotetice ale focului și, în același timp, în fiecare zi au avut loc tot mai multe lovituri grele”.
UPDATE: Summitul s-a încheiat, potrivit unui jurnalist al Agenției France-Presse. Președintele francez Emmanuel Macron ar urma să susțină o conferință de presă pentru a prezenta concluziile summitului.
UPDATE: Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că „nu este momentul pentru ridicarea sancțiunilor” impuse Rusiei. „Dimpotrivă, ceea ce am discutat este modul în care putem spori sancțiunile pentru a sprijini demersul SUA, pentru a aduce Rusia la masă prin presiuni suplimentare din partea acestui grup de țări”, a spus Starmer, citat de The Guardian.
UPDATE: Președintele croat, Zoran Milanovic, a reafirmat pe Facebook că „niciun soldat croat nu va merge în Ucraina sub nicio formă, este complet exclus”. Prim-ministrul său, Andrej Plenkovic, s-a aflat la Paris pentru a discuta despre o posibilă mobilizare militară europeană, ca parte a unui viitor acord de pace cu Rusia.
UPDATE: Emmanuel Macron a discutat cu omologul său american, Donald Trump, înainte de summitul aflat în desfășurare la Paris, a anunțat Palatul Elysée. Discuția cu liderul de la Casa Albă a avut loc după întâlnirea de miercuri seară dintre președintele francez și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
UPDATE: Ideea unor trupe de menținere a păcii pare să piardă teren. Europa ar putea opta pentru consolidarea forțelor NATO din țările vecine Ucrainei, cum ar fi România, potrivit unor diplomați citați de Reuters.
Știrea inițială
Liderii din 31 de state se reunesc astăzi, la Palatul Élysée, pentru un summit de o importanță majoră pentru viitorul Ucrainei. Obiectivul principal al întâlnirii este de a finaliza garanțiile de securitate pe care națiunile europene sunt dispuse să le ofere Kievului. România este reprezentată de președintele interimar, Ilie Bolojan.
Țările care fac parte din „Coaliția celor care vor” sunt așteptate să decidă dacă vor lua în considerare desfășurarea de trupe de menținere a păcii în Ucraina, informează Euronews. Ideea este susținută de Franța și Marea Britanie, în timp ce România, Polonia și Italia se opun.
În aceste condiții, consolidarea ajutorului pentru Ucraina este prioritară, fiecare țară participantă urmând să anunțe ce este pregătită să facă.
Igor Iovkva, consilier al președintelui Zelenski implicat în tratativele intermediate de SUA pentru un armistițiu în Ucraina, a declarat miercuri că țara sa are nevoie de soldați europeni „pregătiți de luptă” pe teritoriul său după războiul cu Rusia, nu de o simplă forță de menținere a păcii.
Un alt obiectiv va fi asigurarea unei „încetări complete a focului”, acceptată de Ucraina, dar cu privire la care Rusia nu și-a exprimat încă poziția. Franța rămâne sceptică în privința oricăror promisiuni rusești. „Știm de ce fel de înșelăciuni și manipulări s-a arătat deja capabilă Rusia”, a remarcat o sursă de la Élysée.
Franța a făcut primul pas: ajutor de 2 miliarde de euro
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat miercuri, alături de omologul său ucrainean Volodomir Zelenski – care va participa la summitul de astăzi – un ajutor militar suplimentar de două miliarde de euro pentru Ucraina.
De asemenea, președintele francez a cerut Rusiei să accepte o încetare a focului de 30 de zile fără „condiții prealabile”. El a acuzat Moscova că a adăugat condiții noi la acordul încheiat prin intermediul Statelor Unite pentru un armistițiu în Marea Neagră și un moratoriu asupra loviturilor care vizează obiective energetice.
Kremlinul a precizat că armistițiul de la Marea Neagră nu va funcționa până când nu vor fi ridicate sancțiunile impuse băncilor, producătorilor și exportatorilor ruși implicați în comerțul internațional cu alimente și îngrășăminte.
Printre măsurile cerute de Rusia se numără reconectarea băncilor în cauză la sistemul de plăți SwiftPay, ridicarea restricțiilor privind deservirea navelor sub pavilion rusesc implicate în comerțul cu alimente, precum și privind furnizarea de utilaje agricole și alte bunuri necesare pentru producția de alimente.
Cu ochii pe Ungaria
Majoritatea statelor membre ale UE sunt îngrijorate de faptul că Ungaria, una dintre primele țări din UE care a reacționat la acordul de la Marea Neagră, a solicitat ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, scrie euractiv.com.
„În teorie, o țară din UE ar putea amenința că nu va prelungi sancțiunile dacă interdicția SWIFT pentru băncile rusești nu este scoasă din legislația privind sancțiunile”, a declarat Janis Kluge, asociat senior la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate.
Revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie a încurajat, de asemenea, Budapesta să perturbe tot mai mult reînnoirea periodică a sancțiunilor impuse Rusiei.
(Citește și: „Ucraina și Rusia au acceptat armistițiul în Marea Neagră – anunțul vine din partea SUA”)
***
Urmărește-ne pe Google News
