Finlanda are în continuarea cea mai fericită populație din lume, pentru al optulea an consecutiv, conform raportului anual al ONU privind fericirea, publicat joi. România a coborât în ultimul an trei locuri, până pe 35, în acest top ce analizează 147 de țări, iar SUA se află pe locul 24, cu cel mai slab scor al său înregistrat în cei 12 ani de când se realizează acest clasament.
În top 10, 7 state sunt din Europa
Șapte din primele 10 clasate sunt state europene: Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia, Țările de Jos, Norvegia și Luxemburg. Pe locul 6 se află Costa Rica, pe 8 Israel și ultima în to 10, este Mexicul.
Germania se află pe locul 22, două poziții înaintea SUA, dar este devansată de Cehia, Slovenia, Lituania și Irlanda.
Franţa s-a clasat doar pe locul 33, cu mult devansată de Elveţia (13), Belgia (14) şi Canada (18).
Clasamentul fericirii se bazează pe o medie pe trei ani a evaluărilor personale ale satisfacţiei vieţii, precum şi pe PIB pe cap de locuitor, sprijin social, speranţă de viaţă sănătoasă, libertate, generozitate şi corupţie.
„Se pare că finlandezii sunt relativ mulţumiţi de viaţa lor”, a declarat pentru AFP Frank Martela, profesor asistent specializat în cercetarea bunăstării şi fericirii la Universitatea Aalto din Espoo, în apropiere de Helsinki.
Acest lucru ar putea fi explicat în mare parte prin faptul că finlandezii trăiesc într-o „societate care funcţionează mai degrabă bine”, a adăugat el.
„Democraţia funcţionează bine, avem alegeri libere, libertate de exprimare şi niveluri scăzute de corupţie” care contribuie la „bunăstarea naţională”, a continuat el.
Toate ţările nordice au sisteme de protecţie socială relativ puternice, cu concediu pentru creşterea copilului, beneficii de şomaj şi asistenţă medicală în mare parte universală.
Eveliina Ylitolonen, o studentă în vârstă de 23 de ani din Helsinki, crede că respectul finlandezilor pentru frumuseţea naturii explică nivelul de fericire din această ţară, cunoscută pentru pădurile sale adânci şi cele peste 160.000 de lacuri.
„Natura este o parte importantă a acestei fericiri”, a declarat Ylitolonen pentru AFP.
Jamie Sarja-Lambert, un jucător profesionist de jocuri video care s-a mutat în Finlanda din Marea Britanie, este de acord.
„Se pare că toată lumea este mult mai apropiată de natură, iese în oraş şi socializează mai mult pentru a forma o comunitate”, a declarat el pentru AFP.
În raportul din acest an, autorii spun că dispun de noi dovezi potrivit cărora actele de generozitate şi credinţa în bunătatea celorlalţi sunt „predictori semnificativi ai fericirii, chiar mai mult decât obţinerea unui salariu mai mare”.
SUA – una dintre puținele țări unde s-au înmulțit „decesele prin disperare”
- În prima ediție a clasamentului, cea din 2012, SUA se afla locul 11, aceasta fiind și cea mai bună poziție a sa.
- Împărtăşirea meselor „este strâns legată de bunăstare”, scriu autorii, observând că „numărul de persoane care iau masa singure în SUA a crescut cu 53% în ultimele două decenii”.
- Până în 2023, aproximativ unul din patru americani a declarat că a mâncat singur cu o seară înainte, potrivit raportului. „Numărul tot mai mare de persoane care mănâncă singure este unul dintre motivele declinului bunăstării în Statele Unite”, se subliniază în raport.
- Statele Unite sunt, de asemenea, una dintre puţinele ţări care înregistrează o creştere a „deceselor prin disperare” (sinucidere sau ca urmare a consumului excesiv de alcool, droguri…), într-un moment în care aceste decese sunt în scădere în majoritatea ţărilor.
- Raportul analizează comportamentul populaţiilor din întreaga lume în 2022-2024 şi, prin urmare, nu este legat de tulburările cauzate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Constatări esențiale remarcate de autorii analizei
- În primul rând, oamenii sunt mult prea pesimiști cu privire la bunăvoința celorlalți. De exemplu, atunci când cercetătorii au aruncat portofele pe stradă, proporția de portofele returnate a fost mult mai mare decât se așteptau oamenii.
- În al doilea rând, bunăstarea noastră depinde de percepția noastră asupra bunăvoinței celorlalți, precum și de bunăvoința lor reală. Întrucât subestimăm bunătatea celorlalți, bunăstarea noastră poate fi îmbunătățită prin primirea de informații despre adevărata lor bunăvoință.
- În al treilea rând, atunci când societatea este mai binevoitoare, persoanele care beneficiază cel mai mult sunt cele care sunt cel mai puțin fericite. Prin urmare, fericirea este distribuită mai egal în țările cu niveluri mai ridicate de bunăvoință așteptată.
- Bunăvoința a crescut în timpul COVID-19, în fiecare regiune a lumii. Oamenii au avut nevoie de mai mult ajutor, iar ceilalți au răspuns. Această „creștere a bunăvoinței” a fost menținută de atunci. În pofida unei scăderi, între 2023 și 2024, actele de bunăvoință sunt încă cu aproximativ 10% peste nivelurile anterioare pandemiei.
- Benevolența aduce, de asemenea, beneficii celor care se îngrijesc și împărtășesc. Acest lucru funcționează cel mai bine dacă motivația este de a-i ajuta pe alții (mai degrabă decât de a te simți bine), dacă actul este voluntar și dacă are un impact pozitiv evident asupra beneficiarului.
(Citește și: București – Ilfov, una dintre cele mai mici rate ale sinuciderilor din UE; Regiunea Centru – mult peste medie)
****
Urmărește-ne pe Google News
