Investițiile publice pot fi o modalitate remarcabil de eficientă de a stimula economia, în ciuda criticilor potrivit cărora acestea pot duce la risipirea resurselor bugetare, potrivit unui studiu coordonat de Institutul Ifo din Germania, care a arătat că dacă în privința cheltuielilor publice, contextul contează, în privința investițiilor private, lucrurile sunt clare – acestea dublează creșterea.
Studiul este în special relevant pentru România în actualul context economic, în care rolul investițiilor ca motor de creștere PIB devine tot mai important, pe fondul încetinirii consumului. Pentru 2025, prognoza oficială arată că formarea brută de capital fix (investițiile publice și private) ar urma să asigure 1,6 pp din creșterea economică de 2,5% din PIB, în condițiile în care în 2024 contribuția investițiilor a fost negativă (-0,4pp).
Studiul a analizat ratele macroeconomice de rentabilitate ale investițiilor publice și private în 18 economii avansate între 1965 și 2019, utilizând metodologia Vector Autoregressive (VAR) – un model statistic utilizat în analiza seriilor temporale pentru a descrie interacțiunile dintre mai multe variabile economice sau financiare care evoluează în timp.
„Scopul nostru a fost să evaluăm cum investițiile publice și private contribuie la creșterea economică și să evaluăm efectele de tip crowding-in (concept economic care se referă la situația în care investițiile publice stimulează investițiile private, contribuind astfel la o creștere economică mai mare, n.r.) și crowding-out (fenomenul în care investițiile sau cheltuielile publice reduc sau descurajează investițiile private; când guvernul își finanțează cheltuielile prin creșterea împrumuturilor publice, acest lucru poate duce la o creștere a ratelor dobânzilor și, astfel, la o reducere a disponibilității capitalului pentru sectorul privat, n.r.) pe care aceste investiții le exercită unele asupra altora”, susțin autorii.
Un dolar investit de mediul privat a generat o creștere a PIB-ului de doi dolari
Investițiile private și-au demonstrat constant efecte pozitive asupra creșterii economice în toate țările, subliniind rolul lor esențial în dezvoltarea economică națională, reiese din datele analizate.
După 20 de ani, fiecare dolar, liră, euro etc. investit de companiile private a dus la creșterea PIB-ului cu aproximativ doi dolari. În Statele Unite, raportul exact este de 1,99 dolari pentru fiecare dolar investiție privată, ceea ce echivalează cu un randament anual de aproximativ 3,5%. În Regatul Unit, multiplicatorul este ușor mai mic, de 1,89x (randament anual de 3,2%).
Productivitatea marginală a investiției totale după impulsul investițiilor private
În cazul investițiilor publice, rezultatele sunt mai nuanțate
Când vine vorba de investițiile publice, imaginea devine mai complexă. Rezultatele arată că investițiile publice au contribuit la creșterea economică în mai mult de jumătate dintre țările studiate, deși impactul acestora variază semnificativ în funcție de contextul național.
În țările în care investițiile publice nu au stimulat creșterea economică, acestea au fost adesea realizate în domenii neprofitabile, care nu atrag capital privat sau pentru a sprijini industrii aflate în stadiu incipient.
În aceste cazuri, guvernul a acționat practic ca o companie de asigurări care suportă pierderea pentru a oferi o plasă de siguranță pentru investitorii privați, astfel încât aceștia să vină și să stimuleze industria sau regiunea. Efectul combinat al investițiilor private și publice asupra producției economice poate fi astfel pozitiv, chiar dacă investiția publică în sine a avut un randament negativ.
În SUA, investițiile publice nu sunt eficiente deoarece statul intervine doar în domenii deficitare, neatractive capitalului privat
Investițiile publice din SUA nu sunt orientate către atragerea investițiilor private și stimularea producției economice, deoarece majoritatea economiei este complet privatizată, lăsând doar domenii care sunt intrinsec deficitar pentru guvern, a comentat Joachim Klement, strateg de investiții la Panmure Liberum, cea mai mare bancă de investiții independentă din Marea Britanie, pe tema rezultatelor studiului.
În celelalte economii analizate, multiplicatorul este pozitiv și mai mare decât multiplicatorul pentru investițiile private (de obicei peste 2x).
Productivitatea marginală a investiției totale după impulsul investițiilor publice
„Investițiile publice funcționează și sunt remarcabil de eficiente în stimularea creșterii pe termen lung. În majoritatea țărilor, mai mult decât investițiile private. Acum, tot ce trebuie să facem este să convingem publicul că ar trebui să accepte investițiile suplimentare ale guvernului, chiar dacă asta înseamnă cheltuieli mai mici în alte domenii, cum ar fi asistența socială”, susține Joachim Klement.
Cum se complimentează cele două tipuri de investiții: În Germania și Franța, investiții publice le stimulează pe cele private, în Belgia și Suedia le sufocă
Analiza de sensibilitate realizate de autorii studiului, care a inversat ordinea investițiilor private și publice în modelul VAR, a oferit informații suplimentare despre interdependențele dintre aceste tipuri de investiții.
„Modelul VAR surprinde, de asemenea, efectele marginale ale investițiilor publice asupra investițiilor private. Figura 3 arată că investițiile publice generează efecte de crowding-in în Danemarca, Franța, Germania, Grecia și alte țări, stimulând investițiile private. În contrast, țări precum Belgia și Suedia prezintă efecte de crowding-out, unde investițiile publice concurează cu sectorul privat pentru resurse”, susțin cercetătorii.
„În ansamblu, cercetarea noastră subliniază impacturile heterogene ale investițiilor publice și private asupra creșterii economice, evidențiind necesitatea unor politici economice nuanțate care să ia în considerare atât contextul economic specific al fiecărei țări, cât și interacțiunea dintre diferitele forme de investiții. Aceste constatări sugerează că factorii de decizie politică ar trebui să adopte abordări flexibile și informate în planificarea fiscală și strategiile de investiții, asigurându-se că atât sectorul public, cât și cel privat pot contribui eficient la dezvoltarea economică durabilă”, susțin cercetătorii.
Eficiența investițiilor publice din România, pusă la îndoială de experți
O analiză a eficienței cheltuielilor de investiții pe ansamblul ultimilor 10 ani relevă un rezultat nesatisfăcător pentru țara noastră raportat la celelalte state membre UE, reiese dintr-o analiză a Consiliului Fiscal.
În perioada 2014-2023, ponderea în PIB a cheltuielilor de investiții, potrivit metodologiei europene (Graficul 27), a plasat România în prima jumătate a clasamentului (locul 11 în UE), cu o pondere medie de 4% din PIB, cu aproximativ 0,8 pp peste media UE. Raportat la prima clasată, Ungaria, decalajul este de 1,5 pp, și față de a doua clasată, Estonia, de 1,3 pp. În ceea ce privește clasamentul realizat la nivelul anului 2023, România se situează pe poziția a treia, cu o pondere de 5,3% din PIB, în urma Estoniei (decalaj de 1 pp) și a Croației (decalaj de 0,1 pp).
Notă. Cheltuielile de investiții potrivit metodologiei ESA 2010 reprezintă cheltuieli destinate formării brute de capital fix. Acest indicator este utilizat la nivelul UE și poate fi o referință comparativă pentru cheltuielile de investiții în statele membre. Diferențele dintre nivelul cheltuielilor de investiții potrivit metodologie cash, respectiv, potrivit metodologiei europene provin în general din modul diferit de înregistrare a arieratelor, a cheltuielilor destinate apărării, precum și a unor categorii de fonduri externe nerambursabile.
Cu toate acestea, subliniază CF, analizele elaborate în ultimii ani de CE și diverse instituții financiare internaționale arată că, în mod sistematic, calitatea infrastructurii în România este printre cele mai scăzute la nivel european, în special în sectoarele critice, precum infrastructura rutieră, feroviară și energetică, din cauza performanțelor modeste înregistrate de majoritatea întreprinderilor de stat – principalii furnizori de infrastructură în aceste domenii – și lipsei unor progrese în sensul restructurării întreprinderilor care înregistrează pierderi.
”În condițiile în care România a avut, în ultimul deceniu, una dintre cele mai ridicate ponderi în PIB a cheltuielilor de investiții în comparație cu media UE, infrastructura este insuficientă atât în termeni de cantitate, cât și de calitate, semn al unei eficiențe scăzute a cheltuielilor publice de investiții”, se arată în raportul citat.
(Citește și: ”Studiu KAS: ”Economia României prin prisma Raportului Draghi” – realizat în colaborare cu platforma cursdeguvernare.ro”)
***
Urmărește-ne pe Google News
