Donald Trump a avertizat clar și ferm că Europa trebuie să se apere singură, iar răspunsul continentului la amenințările retragerii sprijinului SUA începe să prindă contur, scrie Bloomberg.
Miliardele pe care UE plănuiește să le cheltuiască au dus la creșteri semnificative ale acțiunilor producători europeni de armament listați. În urma summit-ului de urgență convocat săptămâna trecută de președintele francez Emmanuel Macron, compania italiană Leonardo a înregistrat câștiguri de aproximativ 5,27%, în timp ce acțiunile companiei germane Rheinmetall au crescut cu 7,83%. Compania germană Hensoldt a crescut cu 9,81%, Saab din Suedia a înregistrat un câștig de 10,34%, iar Thales din Franța a avut o creștere de 4,72%.
Este cea mai mare inițiativă de securitate a regiunii de la Războiul Rece: Uniunea Europeană intenționează să mobilizeze sute de miliarde de euro în finanțare suplimentară pentru apărare, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile.
Urmând exemplul Marii Britanii de a crește dramatic cheltuielile militare, sumele includ modificări ale regulilor fiscale pentru a elibera resurse naționale, finanțare comună potențială și reutilizarea fondurilor existente, au precizat sursele publicației străine.
Separat de inițiativele UE, Germania încearcă să accelereze crearea unui fond de apărare finanțat prin datorii de până la 200 de miliarde de euro.
Industria europeană de apărare este subdimensionată
Europa se confruntă cu două probleme dificile: industria sa de apărare este subdimensionată și nepregătită pentru o reînarmare rapidă; iar stocurile au fost aproape complet epuizate din cauza sprijinului acordat Ucrainei. În ciuda retragerii SUA, blocul a promis să continue să susțină Kievul și lucrează la un plan pentru a oferi aproximativ 20 de miliarde de euro în sprijin militar suplimentar.
Dacă reînarmarea Europei ar fi grăbită, aceasta s-ar traduce prin direcționarea unor fonduri uriașe furnizorilor militari din SUA. Consolidarea producătorilor locali de arme necesită însă timp și bani, ambele resurse fiind limitate. Această dilemă împinge UE să caute orice resurse disponibile.
Noua arhitectură de securitate va începe să prindă contur la o întâlnire de urgență a liderilor UE, programată pe 6 martie. O nouă strategie industrială de apărare urmează să fie prezentată pe 19 martie de către comisarul pentru apărare Andrius Kubilius și diplomatul de vârf Kaja Kallas.
Cei trei piloni ai planului la care lucrează Comisia
Planul de apărare al Ursulei von der Leyen va fi compus din trei elemente. Toate sunt complexe și nu este clar în ce măsură vor fi implementate, au spus sursele.
Prima inițiativă este concepută pentru a permite mai multe cheltuieli din partea statelor membre prin relaxarea regulilor fiscale. Potrivit unor oficiali, acest lucru ar putea ajuta la mobilizarea a cel puțin 160 de miliarde de euro.
Discuțiile se concentrează pe excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului și ar putea ajunge la între 1% și 2% din PIB-ul național pe o perioadă de două până la patru ani, potrivit surselor. Detaliile trebuie încă stabilite, inclusiv ce se califică drept cheltuieli de apărare, cât timp s-ar aplica această clauză și dacă îndeplinirea obiectivului NATO de 2% ar fi un factor.
A doua parte constă în posibilitatea de a permite cheltuieli la nivelul UE printr-un nou instrument comun. Acești bani ar fi utilizați în principal pentru a investi în proiecte comune în domenii precum apărarea aeriană, capabilitățile de lovitură la distanță, rachete, drone și inteligența artificială de nivel militar.
Unii oficiali de rang înalt ai UE și state membre cer posibilitatea împrumuturilor comune, dar ideea este întotdeauna controversată.
A treia componentă constă în relaxarea constrângerilor de investiții pentru Banca Europeană de Investiții. În prezent, aceasta este autorizată doar să investească în bunuri cu utilizare dublă (militară și civilă).
Pe lângă aceste trei componente, Comisia mai analizează ideea de a redirecționa fonduri necheltuite ale UE, inclusiv bani strânși pentru recuperare în urma pandemiei de Covid, au spus sursele.
Potrivit Comisiei, doar 6,4% din cei 392 de miliarde de euro din așa-numitele fonduri de coeziune au fost plătiți. Acestea reprezintă una dintre cele mai mari surse de bani disponibile în UE. Acești bani pot finanța și acum proiecte de apărare dacă acestea contribuie la dezvoltarea regională. În plus, mai există 93 de miliarde de euro din împrumuturi ieftine necolectate din fondul de recuperare post-pandemie, pe care oficialii UE au spus că ar putea fi folosite pentru apărare.
Coaliția celor care vor
Având în vedere complexitatea deciziilor din UE, țări precum Polonia au propus cooperarea în afacerea blocului printr-un fond sau bancă dedicată. O „coaliție a celor dornici” ar putea acționa mai rapid și ar putea fi deschisă țărilor din afacerea UE, precum Marea Britanie și Norvegia, au spus sursele.
„Avem nevoie de finanțare inovatoare pentru a avea mult mai multe investiții comune ca europeni,” a spus președintele Franței, Emmanuel Macron, într-un interviu la Fox News, după întâlnirea cu Trump. „De ce? Pentru că trebuie să ne asumăm partea noastră din povară și trebuie să investim mult mai mult în propria noastră securitate.”
(Citește și: ”În Europa există ”coaliția celor care vor”, pregătită să facă mai mult pentru Ucraina – Amplă analiză ECFR”)
***
Urmărește-ne pe Google News
