Curtea de Apel Constanța a decis, la solicitarea companiei Rompetrol Rafinare, trimiterea la CCR a reglementării privind impozitul minim pe cifra de afaceri.
Hotărârea din 13 februarie a Curții de Apel Constanța, pronunțată în Dosarul 617/36/2024, în care pârâții sunt Ministerul Finanțelor și ANAF, prezentată pe portalul instanței:
„Solutia pe scurt: Încheiere – Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de reclamanta ROMPETROL RAFINARE S.A. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III „Măsuri fiscale”, pct. 2 al Legii nr. 296/2023, modificată prin art. LXVIII din O.U.G. nr. 115/14.12.2023, respectiv a art. 183 din Legea nr. 227/2015, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 16, art. 45, art. 53 alin. (2) şi (3) din Constitu?ie. Fără cale de atac. Suspendă solu?ionarea cauzei până la pronun?area Cur?ii Constitu?ionale asupra excep?iei de neconstitu?ionalitate. Cu drept de recurs pe toată durata suspendării, la Curtea de Apel Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei la data de 13.02.2025. (CMT-MDC)”.
Articolul a cărui constituționalitate este contestată de către Rompetrol Rafinare prevede că toate companiile din sectorul de petrol și gaze care au o cifră de afaceri de cel puțin 50 de milioane de euro datorează un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. În cazul grupului fiscal, cifra de afaceri de peste 50.000.000 euro(…) se calculează de persoana juridică responsabilă prin însumarea cifrei de afaceri a membrilor grupului fiscal.
Antecedent – neconstituționalitatea supraimpozitării producătorilor de energie
În noiembrie 2024, judecătorii CCR au declarat neconstituțional articolul 15 din OUG nr. 27/2022, care obliga producătorii de energie electrică, traderii și furnizorii de energie și gaze naturale să contibuie la Fondul de tranziție energetică, cunoscut şi sub denumirea de „windfall tax”. Aceste prevederi contravin dispozițiilor articolului 45 și 56 din Constituție, care garantează libertatea economică și libera inițiativă și principiul așezării echitabile a sarcinilor fiscale afectând astfel concurența loială, conform CCR.
În Fondul de Tranziție Energetică, companiile din Energie au plătit în 2023 aproximativ 21 de miliarde de lei.
Articolul 15 din OUG nr. 27/2022 prevedea ca producătorii, traderii și furnizorii de energie electrică trebuie să contribuie la Fondul de Tranziție Energetică: „Începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro, precum și partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică plătesc o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, stabilită în conformitate cu prevederile metodologiilor prevăzute în anexele nr. 6, 6.1 și 6.2.”.
(Citește și: O problemă de peste 20 de miliarde: CCR declară neconstituțională contribuția la Fondul de Tranziție Energetică plătită de companiile din energie)
****
Urmărește-ne pe Google News
