Execuția bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,7 miliarde de lei, respectiv 7,12% din PIB față de deficitul de 73,5 miliarde de lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023, potrivit datelor comunicate marți de Ministerul Finanțelor.
Conform plafoanelor revizuite, România ar urma să înregistreze un deficit bugetar de circa 8,6% din PIB în 2024.
Minsitrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat, luni, la finalul ședinței de guvern în care a fost adoptată ”Ordonanța trenuleț”, că deficitul bugetar a depășit 8,5% până a preluat mandatul „și vedem că se va opri în două zile, sigur, sub 9%”.
Creștere de 12,7% a veniturilor vs avans de 20,6% a cheltuielilor
Veniturile totale au însumat 523,94 mld lei în primele 11 luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), susținut în principal de încasările din: contribuții de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii și venit, impozit pe profit -, care includ și efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024.
Ritmul de creștere al cheltuielilor a fost simțitor mai rapid, de 20,6%, acestea însumând aproape 650 de miliarde de lei în perioada ianuarie-noiembrie 2024.
Defalcat, situația veniturilor se prezintă după cum urmează:
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 44,74 mld lei, în creștere cu 21,7% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste dinamica fondului de salarii din economie (17,1%), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de eliminarea unor facilități fiscale și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată.
Similar, și contribuțiile de asigurări au înregistrat 172,25 mld lei, în creștere cu 20,0% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 34,40 mld lei, consemnând o creștere de 22,3% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 mld lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 108,57 mld lei, în creștere cu 15,0% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 7,0% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (28,50 mld. lei în ian-nov 2024, comparativ cu 26,64 mld lei în ian-nov 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută de majorarea unor cote reduse anterior.
Veniturile din accize au însumat 42,15 mld lei, înregistrând o creștere de 25,3%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,4%), și în contextul unei evoluții pozitive a consumului de carburanți. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică de 22,5%.
Veniturile nefiscale au însumat 46,44 mld lei, înregistrând un avans de 16,3% (an/an), susținut de încasările din vărsăminte din veniturile nete ale B.N.R. și dividende.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 36,85 mld lei, în scădere cu 25,5% (an/an).
Cheltuielile bugetare: +3,2pp din PIB în plus față de 2023
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 649,66 mld lei au crescut în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele unsprezece luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 3,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 33,6% din PIB la 36,8% din PIB.
Defalcat, situația cheltuielilor se prezintă după cum urmează:
Cheltuielile de personal au însumat 148,04 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,4% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 84,01 mld lei, în creștere cu 22,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 26,0% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 35,33 mld lei, cu 5,27 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 205,29 mld lei în creștere cu 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele unsprezece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,40 mld lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 15,89 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,37 mld lei) care reprezintă 21,2% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 17,20 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de ANRP.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 48,79 mld lei.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 93,11 mld lei, în creștere cu 23,99% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 75,10 mld lei.
(Citește și: ”Modificările fiscale prevăzute de ”Ordonanța trenuleț””)
***
Urmărește-ne pe Google News
