Urmărește-ne pe Google News
23 decembrie, 2024
DUPA CE IN 1989 ROMANIA A FOST CAPTURATA PRIN LOVITURA DE STAT TARA NU A MAI AVUT NICI O STRATEGIE SAU VREUN PROGRAM DE DEZVOLTARE TOATE AU FOST NUMAI DE HOTIE SI PRABUSIRE IN ABISAL.
Buna ziua, Ar fi bine, chiar daca nu se vrea, si o reorganizare teritoriala. Actuala reorganizare este din anii 1960. Multe UAT-uri (unitati administrativ teritoriale) mici sunt sustinute de catre administrarea centrala fiindca nu au suficente venituri incat sa isi achite salariile si celelate cheltuieli de fuctionare. Este greu (chiar ilogic) ca o companie sa faca investii intr-o localitate in care nu sunt utilitati si drum asfaltat. In astfel de localtati si salariile sunt mai mici si abandonul scolar mai mare. In actualul model de organizare toata UAT-urile doar promoveaza, adica din sat ajung comuna, apoi oras, dar nimeni retrogradeaza, adica nu este declasat din oras in comuna sau din comuna in sat. Ce este rau in a fi un sat arondat unuei comune sau unui oras? As fi interesat de un *Referendum* cu privire la *Reorganizarea teritorila* sa vedem daca populatia ar fi de acord cu, comasarea localitatilor. Multumesc! Sarbatori fericite!
Motto:
„Pesimistul vede dificultate în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunitate în fiecare dificultate.”
(Winston Churchill)
La 35 de ani de la revolutie si de la căderea comunismului, România este un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Pentru a face progrese România are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme:
-reforma constitutională si consolidarea statului de drept;
-reforma administrativ-teritorială care să permită descentralizarea si autonomia locală;
-reforma morală, prin educatie care să promoveze meritocratia in functii publice.
Pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire solidă si nu de figuranti, precum cei care au condus România in ultimii 30 de ani .
O bună ocazie pentru reforme ar fi fost chiar in ciclul electoral din perioada 2020-2024, dar din păcate nu s-a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Incă din anii trecuti liberalul Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, a venit cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
De asemenea a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Proiectul a ajuns si la senat in timp ce presedintele senatului era Nicolae Ciucă dar acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
De aceea, proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de viitorul parlament măcar acum când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse.
3 răspunsuri
DUPA CE IN 1989 ROMANIA A FOST CAPTURATA PRIN LOVITURA DE STAT TARA NU A MAI AVUT NICI O STRATEGIE SAU VREUN PROGRAM DE DEZVOLTARE TOATE AU FOST NUMAI DE HOTIE SI PRABUSIRE IN ABISAL.
Buna ziua, Ar fi bine, chiar daca nu se vrea, si o reorganizare teritoriala. Actuala reorganizare este din anii 1960. Multe UAT-uri (unitati administrativ teritoriale) mici sunt sustinute de catre administrarea centrala fiindca nu au suficente venituri incat sa isi achite salariile si celelate cheltuieli de fuctionare. Este greu (chiar ilogic) ca o companie sa faca investii intr-o localitate in care nu sunt utilitati si drum asfaltat. In astfel de localtati si salariile sunt mai mici si abandonul scolar mai mare. In actualul model de organizare toata UAT-urile doar promoveaza, adica din sat ajung comuna, apoi oras, dar nimeni retrogradeaza, adica nu este declasat din oras in comuna sau din comuna in sat. Ce este rau in a fi un sat arondat unuei comune sau unui oras? As fi interesat de un *Referendum* cu privire la *Reorganizarea teritorila* sa vedem daca populatia ar fi de acord cu, comasarea localitatilor. Multumesc! Sarbatori fericite!
Motto:
„Pesimistul vede dificultate în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunitate în fiecare dificultate.”
(Winston Churchill)
La 35 de ani de la revolutie si de la căderea comunismului, România este un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Pentru a face progrese România are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme:
-reforma constitutională si consolidarea statului de drept;
-reforma administrativ-teritorială care să permită descentralizarea si autonomia locală;
-reforma morală, prin educatie care să promoveze meritocratia in functii publice.
Pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire solidă si nu de figuranti, precum cei care au condus România in ultimii 30 de ani .
O bună ocazie pentru reforme ar fi fost chiar in ciclul electoral din perioada 2020-2024, dar din păcate nu s-a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Incă din anii trecuti liberalul Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, a venit cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
De asemenea a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Proiectul a ajuns si la senat in timp ce presedintele senatului era Nicolae Ciucă dar acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
De aceea, proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de viitorul parlament măcar acum când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse.