Majoritatea populației consideră că România se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, iar 41% sunt convinși că situația lor va fi chiar mai rea peste un an, conform unui sondaj al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) publicat duminică.
PNL și AUR – umăr la umăr în opțiunile electoratului
Sondajul mai relevă faptul că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare:
- 31% dintre cei chestionaţi ar vota PSD
- 19% – PNL
- 18% – AUR
- 11% – USR
- 5% – SOS România
- 4% – UDMR
- 4% – PU-SL
- 4% – PMP
- 2% – Pro România
- 2% – alt partid.
Cercetarea relevă că 69% dintre respondenţi sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, iar 22% consideră că se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie bună. 9% nu ştiu sau nu au răspuns.
De asemenea:
- 41% dintre cei chestionaţi sunt de părere că peste un an de zile situaţia lor va fi mai rea
- 38% – că va fi la fel
- 18% – că va fi mai bună
- iar 3% nu ştiu sau nu au răspuns.
Principalele probleme cu care se confruntă românii, conform sondajului – doar 7% consideră economia principala problemă
- inflaţia, preţurile – 19%
- veniturile mici (pensii, salarii)
- nivelul de trai – 17%
- corupţia, hoţia – 16%
- locurile de muncă – 8%
- economia, criza economică – 7%
- sănătatea – 7%
- datoriile externe – 4%,
- educaţia – 3%
- pensiile speciale – 3%
- migraţia – 3%
- războiul din Ucraina – 3%
- clasa politică, politicienii – 3%
- infrastructura, drumurile – 3%
- taxele, impozitele – 2%
- altele – 1%
Încrederea în instituţii – pompierii pe primul loc; președintele, Parlamentul și partidele, pe ultimul loc
- Pe primul loc se situează pompierii (73% – multă şi foarte multă încredere, 21% – puţină şi foarte puţină încredere, 6% nu ştiu sau nu au răspuns), urmaţi de:
- Armată (68% – multă şi foarte multă încredere, 31% – puţină şi foarte puţină încredere, 1% nu ştiu sau nu au răspuns)
- biserică (63% – multă şi foarte multă încredere, 35% – puţină şi foarte puţină încredere, 2% – nu ştiu sau nu au răspuns)
- primărie (46% – multă şi foarte multă încredere, 54% – puţină şi foarte puţină încredere)
- NATO (42% – multă şi foarte multă încredere, 52% – puţină şi foarte puţină încredere, 6% nu ştiu sau nu au răspuns)
- educaţie, şcoală, învăţământ (42% – multă şi foarte multă încredere, 54% – puţină şi foarte puţină încredere, 4% nu ştiu sau nu au răspuns)
- UE (35% – multă şi foarte multă încredere, 59% – puţină şi foarte puţină încredere, 6% nu ştiu sau nu au răspuns)
- mass-media (23% – multă şi foarte multă încredere, 72% – puţină şi foarte puţină încredere, 5% nu ştiu sau nu au răspuns)
- ONG-uri (22% – multă şi foarte multă încredere, 66% – puţină şi foarte puţină încredere, 12% nu ştiu sau nu au răspuns)
- Guvern (17% – multă şi foarte multă încredere, 82% – puţină şi foarte puţină încredere, 1% nu ştiu sau nu au răspuns)
- Preşedinţie (13% – multă şi foarte multă încredere, 84% – puţină şi foarte puţină încredere, 3% nu ştiu sau nu au răspuns)
- Parlament (13% – multă şi foarte multă încredere, 85% – puţină şi foarte puţină încredere, 2% nu ştiu sau nu au răspuns)
- partide politice (10% – multă şi foarte multă încredere, 88% – puţină şi foarte puţină încredere, 2% nu ştiu sau nu au răspuns).
Admiterea României în Schengen
- 33% dintre cei chestionaţi cred că ţara noastră mai degrabă nu va fi admisă în spaţiul de liberă circulaţie anul acesta
- 27% au răspuns că sigur nu va fi admisă
- 19% – mai degrabă da
- 8% – sigur da
- iar 13% – nu ştiu sau nu au răspuns.
Cine este vinovat de amânarea intrării României în Schengen:
- 41% dintre români consideră Austria vinovată pentru neaderarea României la Schengen
- 21% – Guvernul României
- 1% – Consiliul UE
- 7% – partidele politice
- 14% – altcineva
- 5% – nu ştiu sau nu au răspuns.
Majoritatea respondenţilor (59%) au arătat că sunt mai degrabă de acord cu afirmaţia că „statele naţionale trebuie să primească un drept mai mare de decizie”, în timp ce 26% au fost mai degrabă de acord cu afirmaţia „Uniunea Europeană are nevoie de mai multă putere”, iar 4% cred că nu este cazul să se schimbe ceva şi 11% nu ştiu sau nu au răspuns.
Sondajul a fost realizat la nivel naţional în perioada 12-22 septembrie pe un eşantion de 1.008 respondenţi, în vârstă de 18 ani şi peste. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%. Culegerea datelor s-a realizat prin interviu „faţă-în-faţă”, la domiciliul respondenţilor, iar validarea eşantionului pe baza ultimelor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
****
Urmărește-ne pe Google News
