Un indicator ce măsoară gradul de îndatorare la nivel mondial a crescut în trimestrul doi din 2023 până la nivelul record de 307.000 miliarde de dolari, în pofida majorării dobânzilor care au redus creditarea bancară, iar creșterea a fost condusă de piețe precum SUA și Japonia, se arată într-un raport al Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite Reuters.
Potrivit celor mai recente estimări publicate marți de IIF, datoria mondială a crescut cu 10.000 de miliarde de dolari în perioada aprilie-iunie și cu 100 miliarde de dolari în ultimul deceniu,
Cea mai recentă majorare a dus la creșterea raportului datorie/PIB pentru al doilea trimestru consecutiv, la 336%.
Înainte de 2023, raportul datorie/PIB a scăzut timp de șapte trimestre. Creșterea economică mai lentă și evoluția prețurilor au afectat gradul de îndatorare la nivel mondial, se arată în raport. „Creșterea bruscă a inflației a fost principalul factor care a dus la scăderea semnificativă a raportului datorie/PIB în ultimii doi ani. Presiunile asupra prețurilor și a salariilor se moderează, ne așteptăm ca până la finalul anului raportul datorie/PIB să depășească 337%”, avertizează IIF.
Peste 80% din recenta majorare a datoriei a venit de la țările dezvoltate, cel mai semnificativ avans fiind înregistrat de SUA, Japonia, Marea Britanie și Franța. În rândul statelor emergente, cel mai semnificativ avans a venit de la marile economii: China, India și Brazilia.
SUA, cea mai îndatorată națiune
Cea mai îndatorată țară din lume este SUA, a cărei datorie a trecut pentru prima dată pragul de 33.000 miliarde de dolari.
Acest lucru este evidențiat de informațiile publicate de Departamentul Trezoreriei americane. În baza de date de pe site-ul Ministerului de Finanțe, în coloana „total datorie publică”, la data de 18 septembrie, este listată suma de 33,04 trilioane de dolari. Aceasta este o cifră record a datoriei publice americane. La 16 iunie, aceasta a depășit pragul de 32.000 de miliarde de dolari.
În ianuarie, plafonul datoriei publice americane, stabilit prin lege la 31.400 de miliarde de dolari, a fost depășit. După aceea, Ministerul de Finanțe al țării a fost nevoit să recurgă la măsuri de urgență pentru a-și continua operațiunile financiare. În ultimele luni, administrația americană a îndemnat Congresul să majoreze limita de îndatorare.
Republicanii care controlează Camera Reprezentanților au fost de acord să majoreze plafonul datoriei, dar cu condiția unei reduceri semnificative a cheltuielilor bugetare.
La 3 iunie, președintele SUA, Joe Biden, a semnat un proiect de lege aprobat anterior de Congres pentru creșterea plafonului datoriei naționale. Limita va fi acum atinsă la 2 ianuarie 2025. Inițiativa, care, potrivit șefului statului, a permis evitarea crizei economice și a prăbușirii Statelor Unite, a fost aprobată de Senat la 1 iunie.
La 31 mai, Camera Reprezentanților a făcut același lucru. Acordul la care s-a ajuns prevede că în anul fiscal 2024 (începe în țară de la 1 octombrie) vor fi alocate 886 de miliarde de dolari pentru apărare, 121 de miliarde de dolari pentru asistența medicală a veteranilor, 637 de miliarde de dolari pentru alte programe care nu țin de apărare.
***
Urmărește-ne pe Google News
