Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 33,8 miliarde lei, echivalent cu 2,96% din PIB estimat pentru anul în curs.
Rezultatul este semnificativ mai bun decât cel din S1 2020 (4,28% din PIB) dar mai slab decât în aceeași perioadă din 2019, când s-a situat la 1,88% din PIB.
Practic, fotografia finanțelor publice la mijlocul anului este foarte asemănătoare cu cea din 2019. Dacă adăugăm cele 1,17% din PIB (13,34 miliarde lei), repartizate către plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 (8,11 miliarde lei) și creșterea investițiilor (5,23 miliarde lei), ne-ar fi dat 3,05% din PIB.
Diferența majoră, însă, nu este (deocamdată) una de cantitate ci una de calitate, prin schimbarea dinamicii între venituri și cheltuieli și a priorităților în alocarea de bani publici. Astfel, majorarea veniturilor în termeni nominali a fost de 20,6%, în timp ce avansul cheltuielilor a fost limitat la 9,8%. Cu cheltuielile de personal la doar +4,5% iar cele de asistență socială trecute acum sub media generală, cu doar +8,7%, accentul fiind deplasat spre investiții și cofinanțarea proiectelor cu bani europeni.
Semnal de revenire a economiei, sumele colectate din impozitul pe profit au crescut cu 12,1%, impozitele și taxele pe proprietate cu 22,5% iar veniturile nefiscale cu 11,4%. Foarte importantă a fost susținerea din partea UE, sumele primite în contul plăților efectuate și prefinanțările aferente cadrului financiar 2014 – 2020 fiind în creștere cu +37,6%.
Contribuțiile de asigurări, cea mai importantă componentă a veniturilor la bugetul general consolidat (62,38 miliarde lei sau 35,4% din încasările statului) au încheiat prima jumătate a anului cu un plus de 13,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. De remarcat, însă, creșterea a fost sub cea consemnată la impozitul pe salarii și venit, respectiv +16,9%.
La impozitele și taxele pe bunuri și servicii, majorarea a fost de 30,7%, cu un spor de 41,5% la TVA ( peste zece miliarde de lei în plus față de S1 2020), parțial prin efect de bază după reducerea temporară a încasărilor la începutul pandemiei, +21,2% la accize (aproape trei miliarde de lei în plus) și +31,2% la taxele pe utilizarea bunurilor.
Creșterea salariilor bugetare și majorarea asistenței sociale, temperate sub media generală
În primul semestru al anului, a fost salutară temperarea creșterii cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar (+2,41 miliarde lei sau +4,5%, în condițiile în care la finele primului trimestru sporul ajunsese deja la +2 miliarde lei). Sumele pentru asistența socială au avansat cu circa șase miliarde de lei (+8,7%), sub nivelul general și undeva la mai puțin de jumătate față de creșterea din același semestru al anului precedent (+13,25 miliarde lei S1 2020 față de S1 2019).
Foarte important, însă pentru efortul făcut de stat pentru limitarea efectelor Covid19 și punerea bazelor unei viitoare relansări a economiei, ritmurile de creștere ale proiectelor cu finanțare nerambursabilă (+32,7%), ale cheltuielilor de capital (+16,9%) s-au situat peste media alocărilor făcute, ceea ce a contribuit la semnalul pozitiv dat piețelor internaționale și la reducerea ratei dobânzilor pe termen mediu și lung.
Pe fondul unei percepții mai bune pe piețele internaționale și a extinderii termenelor de împrumut, plățile efectuate în contul dobânzilor la creditele luate au sporit cu doar 2,5%, mult sub ritmul cheltuielilor generale. Singura problemă notabilă rămâne acordarea subvențiilor, în suferință cu aproape o șesime față de aceeași perioadă din 2020.
Urmărește-ne pe Google News
