Tabloul de bord al UE și România (IV) – Valori distincte antecriză și postcriză pentru România ale indicatorilor volatili

Pe tabloul de bord al potențialelor dezechilibre la nivelul economiilor naționale din UE, pe segmentul problemelor interne, mai apar doi indicatori care au o volatilitate crescută: evoluția indexului de preț al caselor ( deflatat și limitat normativ la șase procente anual) și evoluția fluxului privat de credit ( limitată la 15% din PIB), ambele cu potențial de trecere relativ rapidă a economiei spre o zonă instabilă.

Evoluția prețurilor reale ale locuințelor

Pentru a integra România în context regional, am ales același panel de cinci țări pentru a compara evoluția prețurilor în sectorul imobiliar. În mod excepțional, am mers înapoi pentru țara noastră până la anul 2006, la care a început colectarea unor date suficient de solide pentru a fi incluse în statistica prezentată de Eurostat.

Fluxul privat de credit

Poziționarea României în ceea ce privește fluxurile private de credit a fost consemnată tot în relație cu cele patru țări deja utilizate, cu observația că Cehia, Ungaria și Polonia au făcut parte din valul 2004 de aderare, pe când Bulgaria ne-a însoțit în valul din 2007, ceea ce presupune o anumită ajustare a perspectivei de analiză.

Am considerat semnificativă și evoluția fluxului privat de credit începând cu anul 2006, încă înainte de intrarea în Uniunea Europeană, deoarece prezintă un interes major pentru analiză, îndeosebi din perspectiva unei eventuale introduceri contraciclice a tabloului de bord macroeconomic, într-o perioadă de avânt economic și înainte ca problemele din economia mondială să se manifeste.

Rata de creștere a îndatorării în sectorul financiar

Fără a intra în considerații compexe, merită prezentate valorile consemnate de Eurostat pentru rata de creștere a îndatorării în sectorul financiar ( cu valoarea de referință stabilită la 16,5% an față de anul precedent, deci tot cu volatilitate sporită) pe câteva grupuri de țări, drept bază de pornire pentru alăturarea celui de-al unsprezecelea indicator la tabloul de bord.

Am considerat utilă și urmărirea modului în care a fluctuat acest indicator înainte de intrarea în UE și după intrarea în această organizație, perioade care se suprapun aproape pe cea antecriză și cea postcriză. Diferențele sunt destul de clar vizibile, chiar și fără o pregătire de specialitate.

***

Acest articol face parte din seria de analize jurnalistice care premerg prima din Conferințele cursdeguvernare.ro, organizată cu sprijinul BNR și al BCR. Tema conferinței, care are loc luni, 13 mai, este ”România în tabloul de bord al Uniunii Europene”.