Despre civilitate. Din punct de vedere terminologic, cuvantul civilitate este explicat in DEX ca fiind o comportare frumoasă, fel curtenitor de a vorbi, de a conversa, etc. Etimologic, explicatia este insa putin diferita. Sursa termenului este cuvantul latin “civilitas”, care in primul rand inseamna “arta unei guvernari” sau “felul de a face politică”. Cuvantul a fost folosit (probabil) pentru prima data in limba latina (veche) de un poet grec de origine, numit Livius Andronicus (260 – 200 î.Hr.), inovator al latinei antice. Cuvantul va deveni celebru cateva decenii (secole) mai tarziu, in scrierile filozofice ale lui Varro, cele politice ale lui Cicero sau literatura poetica a lui Horatiu. Folosindu-ma de termen intr-un articol anterior am fost tras de maneca de un comentator doct care mi-a explicat ca termenul civilitate a expirat in secolul al XIX-lea. Poate termenul a devenit arhaic – sensurile cred ca sunt valide si astazi, poate mai mult decat oricand.
Civilitatea la români. In cotidianul curent, comportamentul este rar prezent si numai de la o anumita varsta. Civilitatea sociala s-a pierdut in comunism, schimbat de egalitarismul silit si nesimtit, cand educatia noilor generatii a fost cedata celor cu origini sanatoase. Acest comportament nu prea a fost simtit distinct nici in politica interbelica; intr-un fel sau altul, civilitatea a decedat dupa Ferdinant cel Loial, fiind terfelita de urmasul sau regal, Carol al II-lea.
Civilitatea in sensul politic al cuvantului inseamna la politicienii de astazi, injurii in fata monitoarelor televiziunilor de stiri si impacari de carciuma, cu sau fara dar. Clasa politica romaneasca a ajuns la nivelul salbaticiei, lipsei de comportament normativ ultimativ.
Nici un om cu o minima morala nu poate sa nu recunoasca ca Traian Basescu a fost omul care s-a folosit enorm de un limbaj ieftin si neadecvat, care pana la urma s-a razbunat si se razbuna pe el pana astazi.
Discursul lui Ponta inainte de a deveni premier si cu atat mai grav dupa ce a devenit premier a fost catastrofal pentru comportamentul politic intern in general, dar in special pentru viitorul lui politic intr-o Europa din care facem parte. Injuriile aduse personalitatilor europene nu se vor spala la carciuma si nu vor fi sterse cu cateva contracte masluite. Revolutia “bunului-simt” stationara astazi unde? Numai Cel de Sus stie!
O Romanie care sufera. Romania de astazi este populata de o natiune suferinda. Suferim de multe boli – unele genetice altele contractate, doua sunt insa fatale – ura si dezbinarea! Ceea ce se intampla acum este infricosator – toata lumea uraste pe toata lumea. Aceasta ura a fost si continua sa fie indusa si propagata de un aparat gigantic de manipulare si incitare continua; poate daca as fi sigur ca aceasta manipulare si incitare va dispare dupa Basescu as milita pentru retragerea lui. Sunt insa sigur ca acest aparat va exista atata timp cat el va fi eficient pentru realizarea obiectivelor lui. Putere luata cu japca , miliarde furate si dezbinare pentru facilitarea continuarii mentinerii aparatului parazitar.
Singura schimbare ar fi prin aparitia unei compasiuni si al unui discurs rational, fara pasiune, dar cu fapte si program, din stanga sau dreapta, chiar nu are importanta pentru majoritatea traitorilor in Romania. Personal, fiind om de dreapta, am crezut si inca mai cred intr-o dreapta sociala despre care am mai discutata aici. Sper ca in saptamanile urmatoare sa am posibilitatea de a o explica mai mult.
Urmărește-ne pe Google News
