Anul 2013 poate fi considerat anul „protectiei” pe internet. Ca vorbim de cyber-securitate sau de protectia datelor, 2013 va aduce dezvoltari in domeniu atat institutional cat si legislativ, in plan european si global.In primul rand, chestiunile legate de cyber-securite vor fi din ce in ce mai des prezente pe agenda publica. Ca vom afla de noi cazuri precum cel al hacking-ului chinez la New York Times sau de operatiuni de tip „Octombrie rosu”, problema care se pune e din ce in ce mai acuta, inclusiv in Romania. Presedintele Basescu de exemplu a afirmat recent ca „Romania a fost supusa unui atac cibernetic fara precedent”, rezistand insa datorita unei strategii incepute din timp. Vulnerabile sunt insa nu numai informatiile statale, ci si cele industriale -ca vorbim de infrastructura critica sau datele companiilor- si cele personale (ID-ul online al fiecaruia va fi din ce in ce mai important). In acest context, Uniunea Europeana lanseaza anul acesta o noua strategie in materie de cyber-securitate, care prevede intre altele ca mari companii tehnologice precum Facebook, Google si Microsoft vor trebui sa notifice autoritatilor nationale cazurile de incalcare a securitatii datelor. Interesant e ca cyber-securitatea a fost si pe agenda intalnirii anuale de la Davos. In acest context, Marea Britanie a devenit cel mai recent semnatar al initiativei World Economic Forum cu privire la cyber-elasticitate (cyber resilience) menita a construi retele digitale sigure si „elastice”. Initiativa, lansata in 2012, a atras pana in prezent semnaturile a peste 70 de companii si guverne din 15 sectoare si 25 de state. Astfel, semnatarii se angajeaza, printre altele, sa practice o buna “cyber-igiena”, facand pasi care sa reduca imediat riscurile pentru organizatii si cetateni.
De cealalta parte, se afla chestiunea protectiei datelor de catre cei care le au in gestiune: mai precis, cine, ce, cum colecteaza, si ce face cu datele cu pricina. In momentul de fata, la nivelul UE, are loc revizuirea legislatiei europene datand din 1995, directiva urmand a fi inlocuita de un regulament. Regulamentul se afla in paralel in discutie in Parlamentul European (raportor e germanul Albrecht, din familia verzilor) si Consiliul UE. Scopul actualizarii legislative e adaptarea legislatiei la noul context online. Intr-un domeniu atat de dinamic ca internetul e esential insa ca reglementarea sa nu blocheze dezvoltarea industriei (advertisingul online, bazat pe profiling si analytics, are pe buna dreptate emotii), asigurand totodata o protectie cat mai completa a datelor personale. De aceea, in jurul dosarului are loc o desfasurare puternica de forte in materie de lobby. Chestiuni importante aflate in discutie sunt cele cu privire la „dreptul de a fi uitat”, definitia datelor personale, si chestiunea consimtamantului. In ceea ce priveste calendarul de lucru, Comisia de profil a Parlamentului European, cea privind libertatile civile (LIBE), va primi amendamente pana la finalul lui februarie. Apoi urmeaza un vot in LIBE inspre luna mai, o pozitie a Consiliului UE in vara, si un posibil vot final, daca se pun de acord Parlamentul si Consiliul, la sfarsitul anului.
Ianuarie a fost o luna plina pentru semnalele cu privire la securitatea online. Esential e insa ca zile precum 28 ianuarie, ziua internationala a protectiei datelor, sa nu ramana pur festive ci sa fie aduceri aminte a faptului ca un internet sigur trebuie sa fie o prioritate pentru cetateni, companii si state, fie ca vorbim de „simplu” browsing, de geolocatie, servicii de cloud, retele sociale, sau email. „Viitorul” tehnologic nu mai e undeva departe; e deja aici, internetul fiind mai important ca oricand.
***
(Radu Magdin a lucrat ca ofițer de presă la Parlamentul European, actualmente este CEO SmartLink Communications)
Urmărește-ne pe Google News
