Obiectivul principal pentru anii 2013- 2014 va fi reducerea deficitului structural de la 1,9% în 2012 la 1% în 2014, nivelul fixat a fi atins pentru anul în curs fiind de 1,4%. Este mesajul-cheie al lui Erik de Vrijes, negociatorul-șef al FMI pentru România.
De aici și necesitatea accelerării reformelor structurale, care să închidă o parte dintre canalele prin care se scurg banii publici ( privatizarea CFR Marfă, coplata pentru monitorizarea mai bună a cheltuielilor din sănătate etc.)
De la acest obiectiv-cheie se face trecerea la obiectivul de deficit cash (deoarece calcularea pe model european ESA este mai laborioasă iar rezultatele se pot vedea mai târziu decât pe 25 ale lunii următoare încheierii exercițiului financiar, cum este cazul deficitul cash). Acesta a fost stabilit la 2,1% pentru 2013, față de 2,4% pentru 2012. Pe termen mediu, ar urma apoi diminuarea lui și apropierea de o valoare a deficitului structural stabilizată la 1%.
Explicația diferenței sensibil mai mici dintre cifrele pe cash constă în angajamentele asumate de a aduce plățile efectuate de stat în interiorul termenelor stabilite de Comisia Europeană, de 60 de zile în general și 30 de zile în cazuri speciale. Ceea ce a și presupus alocarea punctuală a unei sume importante, mai ales în sectorul sanitar pentru a aduce plățile la zi.
Acesta pare a fi și motivația introducerii coplății serviciilor medicale, alături de eficientizarea controlului asupra banilor cheltuiți. De asemeni, aici găsim și argumentul prezumatei încadrării în deficitul exprimat în termeni ESA sub plafonul de 3%, deși deficitul pe cash a fost depășit, ceea ce ne va permite să ieșim din procedura de deficit excesiv. Succes notabil, prin prisma situației majorității statelor europene.
Cert este că trebuie să luăm foarte în serios prelungirea termenului de finalizare a acordului cu FMI, de la finele lunii martie, la finele lunii iunie. Timp ar mai fi, deoarece am fost în aceeași situație la finele lui septembrie și trebuia să ne facem temele până la finele anului. Fără a le finaliza, acordul în curs va expira și vom rămâne aproape cert fără perspectiva unui nou acord de tip preventiv cu FMI.
Asta în condițiile în care necesarul de finanțare pentru 2013 era estimat recent de șeful Trezoreriei Statului, Enache Jiru, la circa 70 miliarde lei ( 57 miliarde lei pentru obligațiile scadente în 2013 și 13 miliarde lei deficitul aprobat prin buget). După cum ne vom face reformele, așa vom achita costuri mai mici sau mai mari, cu sau fără umbrela FMI.
Urmărește-ne pe Google News
