Structura actuală a cheltuielilor bugetare, respectiv politicile economice și fiscale ar trebui reformate fundamental, pentru a putea respecta pragurile strategice asumate de cheltuieli pentru dezvoltare.
Totalul cheltuielilor bugetare pentru educație, sănătate, cercetare și apărare însumează în prezent 8,1% din PIB și se ridică la peste 25% din totalul cheltuielilor actuale, după rectificarea din septembrie.
Dacă s-ar fi respectat acum proporțiile strategice (care însumează 16% din PIB), acestea ar fi consumat 51% din suma totală a cheltuielilor bugetare actuale (151 din 296 de miliarde de lei).
Proporțiile cheltuielilor strategice pentru fiecare dintre domenii, prin lege sau strategii oficiale sunt:
- 6% pentru educație și 2% pentru apărare, praguri stabilite prin lege,
- 2% pentru cercetare, potrivit strategiei în domeniu
- 6% pentru sănătate, potrivit unei vechi propuneri legislative, dar oricum sub media europeană de 9,9%.
Marea problemă a României: Bugetul. Ce strategii mai poți face cu 31% din PIB
Marea problemă a României este bugetul: țara noastră ”recoltează” din taxe și venituri ale statului un procent de doar 31% din PIB – în condițiile în care media europeană a bugetelor naționale e de 42% din PIB-uri.
Iar respectarea pragurilor de cheltuieli strategice ar duce aproape la dublarea cheltuielilor bugetare, până la aproximativ 586 de miliarde de lei, dacă s-ar păstra structura actuală a tuturor cheltuielilor, în care cele strategice menționate reprezintă 25,8% din total.
Astfel că PIB nominal ar trebui să se ridice la nu mai puțin de 1.693 de miliarde de lei, adică cu peste 79% mai mare decât cel actual.
Altfel, chletuielile strategice s-ar ridica la 62% din valoarea nominală a produsului brut actual de 945 de miliarde de lei, pe baza căruia s-a făcut rectificarea bugetară din septembrie.
În prezent statul cheltuie:
- 2,4% din PIB pentru educaţie,
- 1,3% pentru apărare (fără credite de angajament),
- 4,2% penru sănătate şi
- 0,18% pentru crecetare.
Nu există decât 2 variante:
fie crește PIB-ul cu 79%,
fie crește colectarea la Bugetul de stat, de la 31% din PIB la 39% din PIB – adică undeva spre media europeană.
Cum stau fostele surate comuniste
Cheltuielile statului român abia dacă suferă comparaţie cu cele ale celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est:
Mult prea departe de cheltuielile la nivelul Uniunii Europene, România era din nou codaşă în mai toate domeniile în 2016.
Lucrurile s-au mai îmbunătăţit la salarizarea din sănătate şi educaţie, de atunci, însă doar salarizarea: dar fundamentalele politici de dezvoltare și reformarea sistemului în acord cu piața muncii actuală și viitoare au rămas pe loc.
Este limpede că este nevoie de politici economice şi fiscale reformate fundamental astfel încât să se obţină o creştere economică mult mai puternică şi mult mai bine orientată, iar veniturile bugetare să se poată apropia, măcar, de obiectivele asumate.
Urmărește-ne pe Google News
