Guvernul de la Viena a închis mai multe moschei şi intenționează să expulzeze zeci de imami, măsurile având drept scop să combată ideologia islamistă radicală şi finanţarea din străinătate a grupurilor religioase.
Potrivit Reuters, printre entităţile vizate de decizia autorităților austriece se numără o societate apropiată de o grupare naţionalistă turcă, societate care administrează o moschee în Viena, şi un grup musulman arab, care administrează în țară şase moschei.
„Este doar începutul”, a declarat vicecancelarul Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă-dreaptă Partidul Libertăţii (FPO).
Ministrul austriac al Culturii, Gernot Bluemel, a declarat că moscheea administrată de o societatea cu legături cu un grup naţionalist turc a fost închisădin cauză că nu era licenţiată de Comunitatea Austriacă a Credinţei Islamice şi existau suspiciuni că promova idei de extremă-dreapta.
Moscheile administrate de un grup arab au fost închise întrucât clericii de aici promovau poziţii salafiste, o mişcare islamică radicală, iar grupul Comunitatea Religioasă Arabă, care administra cele şase moschei, a fost dizolvat, a precizat Gernot Bluemel, citat de agenţia Dpa.
Oficialii austrieci au mai indicat că până la 60 de imami aparţinând ATIB, o organizaţie musulmană cu legături cu Guvernul Turciei, ar putea fi expulzaţi ori vizele lor ar putea fi anulate din cauză că beneficiază de finanţare din străinătate.
Austria are o populaţie de 8,8 milioane de persoane, dintre care aproximativ 600.000 musulmani, cei mai mulţi fiind turci ori din familii cu origini turceşti.
Ibrahim Kalın, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Turciei, a criticat dur decizia Guvernului de la Viena.
„Decizia Austriei de a închide şapte moschei şi de a expulza imami este o reflectare a valului islamofob, rasist şi discriminatoriu din această ţară. Este o încercare de a viza comunităţile musulmane pentru a obţine în mod ieftin puncte politice”, a acuzat oficialul turc pe Twitter.
Sebastian Kurz, liderul Partidului Popular (centru-dreapta), a devenit cancelar în luna decembrie, după ce a semnat un acord de coaliţie cu formaţiunea antiimigraţie Partidul Libertăţii.
În timpul campaniei electorale pentru alegerile de anul trecut, ambele formaţiuni au militat pentru măsuri mai stricte privind imigraţia, inclusiv deportarea mai rapidă a solicitanţilor de azil refuzaţi şi combaterea islamului radical.
Urmărește-ne pe Google News
