Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2018 de 4,0% pe seria brută și 4,2% pe seria ajustată sezonier.
Față de trimestrul anterior a fost păstrată în această variantă, tehnic denumită provizorie 1, valoarea de 0%, care semnifică stagnarea economică faţă de trimestrul anterior.
Practic, rezultatele sunt amestecate, efectul de bază al realizărilor bune de anul trecut şi-a spus cuvântul atât la creşterea de 4% în raport cu aceeaşi perioadă din 2017, cât şi la valoarea de 0% care, paradoxal, este mai puţin îngrijorătoare decât prima raportare.
Cea care presupune că vom avea nevoie de a merge într-un ritm de 6,6% până la finalul anului curent pentru a mai putea obţine creşterea de 6,1% estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de 176,7 miliarde lei, cu observația că acest prim sfert al anului are o pondere de circa 19% în rezultatul final pe anul în curs.
Reamintim că Ministerul Finanțelor lucrează cu raportări în care PIB 2018 a fost estimat la circa 930 miliarde de lei, valoare la care ar urma să se raporteze şi deficitul public de 2,97% din PIB.
Dincolo de păstrarea neschimbată a seriilor de valori ce arată evoluția PIB, noutatea anunțului făcut de INS o constituie contribuția categoriilor de resurse la creșterea economică.
Din datele publicate de INS se poate remarca uşor că „partea leului” a revenit industriei (1,0%), în timp ce comerţul a contribuit cu „doar” 0,8%, ceea ce vine să contrazică teza creşterii bazate exclusiv pe consum.
Dar asta în condiţiile în care ritmul de creştere de 4% a fost mult mai aproape de nivelul PIB potenţial, (adică în condiţii de păstrare a echilibrelor macroeconomice) decât anul trecut, când urcase la o valoare estimată acum la 6,9%. De reţinut şi faptul că valoarea adăugată brută a depăşit pragul de 90% din PIB şi a contribuit cu 80% din avansul înregistrat de economie.
Ponderea administraţiei publice în formarea PIB a urcat spre 15% pe fondul majorărilor consistente de salarii din sectorul bugetar iar contribuţia la creşterea PIB a ajuns la 0,3%, aceeaşi cu cea marcată de activităţile profesionale şi serviciile suport ( cu observaţia că, metodologic, majorările de salarii din sectorul bugetar sunt asimilate cu o îmbunătăţire a performanţelor obţinute)
Ar mai trebui precizat că nivelul de creștere economică ce va fi comunicat către Eurostat pentru asigurarea comparabilității pe plan internațional este de 4,2%, urmare a ajustării datelor brute după sezonalitate.
Altminteri, valoarea de creștere față de trimestrul precedent înregistrată la începtul acestui an este cea mai mare din ultimele șase trimestre și a egalat nivelul din trimestrul I 2016.
Consumului gospodăriilor populației a avut o influență de 3,8 puncte procentuale asupra avansului PIB, în timp ce exportul net a adus un minus de 0,6 puncte procentuale, care semnifică un deficit intern în capacitatea de acoperire a cererii interne, aflate în expansiune ca urmare a creşterii semnificative a puterii de cumpărare (vezi tabelul).
Cu o pondere de numai 17,3% a formării brută de capital fix pe partea de utilizare a PIB și o influență de 0,8% pe creșterea economică, perspectivele de aducere a producţiei şi productivităţii muncii (aflată pe un trend de scădere pe primele trei luni ale anului) mai aproape de capacitatea de absorbţie a pieţei interne nu arată prea grozav .
Adică ar fi necesare investiţii mai însemnate, în special în sectorul public.
Urmărește-ne pe Google News
