Dezbaterea contemporană privind rolul politicii monetare în combaterea şi depăşirea crizei economice şi financiare este puternic influenţată de lumea anglo-saxonă, care produce circa 90 la
Discursul lui Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, în fața Parlamentului European întrunit la Strassbourg trasează soluțiile care ar putea rezolva criza europeană, ar putea
Textul de mai jos constituie o încercare de explicare, pentru publicul românesc avizat, a principalelor provocări cu care se confruntă proiectul european în general şi zona euro în particular, privite dintr-o
Taxa pe tranzacţii financiare este o idee proastă iar noi economiştii, vedem o grămadă de dezavantaje, a declarat, luni, Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale
Totalul datoriei externe a României era, la finele lui 2011, de 98,4 miliarde de euro sau 5.000 de euro de român, a declarat, joi, într-o
A trecut prin situaţii umilitoare. Nu, nu este vorba de declaraţia de duminică de la ProTv a lui Traian Băsescu. E vorba de declaraţia Elenei
Repararea bilanţurilor în toate cele trei sectoare (guverne, bănci comerciale, populaţie) va fi îndelungată, dureroasă şi costistoare. Dar nu există alternativă la ea. În acest context, politicile neo-keynesiene de stimulare a cererii constituie cel mult un paleativ.
E clar că modelul de creştere adoptat de România în 2007-2008, cu Investiţii Străine Directe (ISD) care se duceau în principal în sectoarele neexportabile (non-tradables), cu remiteri ale lucrătorilor români din străinătate care finanţau consumul celor rămaşi acasă şi cu deficite bugetare mari, cauzate tot de un consum în exces – nu mai este posibil.
Creşterea economică a României a venit, în 2011, din exporturi şi un an agricol foarte bun. Cât ne mai putem bizui pe ele? Partenerii către care exportăm (între care Italia) se confruntă cu serioase probleme, iar agricultura de anul viitor începe cu seceta din această toamnă.
Redresarea economică a României depinde de competitivitate şi de politici economice eficiente, nu de subvenţii, ajutoare şi credite, a susţinut, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a
„Studiile internationale au aratat ca, din punct de vedere al duratei, crizele economice se prelungesc timp de tot atitia ani cati ani au fost necesari
Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie,
„Se pare că lecţiile crizei au fost foarte uşor uitate atât de către bănci, cât şi de către persoanele care cer credite”, a declarat Valentin
„Perspectivele de creştere economică ar putea să necesite revizuiri în sens descendent, având în vedere contextul internaţional şi pierderea de tracţiune a exporturilor, spre 2,5%
Deficitul bugetar va depăşi anul viitor ţinta de 3% din PIB după metodologia europeană de calcul, chiar şi într-un scenariu optimist în care creşterea economică
„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”
Dezbaterea contemporană privind rolul politicii monetare în combaterea şi depăşirea crizei economice şi financiare este puternic influenţată de lumea anglo-saxonă, care produce circa 90 la
Discursul lui Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, în fața Parlamentului European întrunit la Strassbourg trasează soluțiile care ar putea rezolva criza europeană, ar putea
Textul de mai jos constituie o încercare de explicare, pentru publicul românesc avizat, a principalelor provocări cu care se confruntă proiectul european în general şi zona euro în particular, privite dintr-o
Taxa pe tranzacţii financiare este o idee proastă iar noi economiştii, vedem o grămadă de dezavantaje, a declarat, luni, Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale
Totalul datoriei externe a României era, la finele lui 2011, de 98,4 miliarde de euro sau 5.000 de euro de român, a declarat, joi, într-o
A trecut prin situaţii umilitoare. Nu, nu este vorba de declaraţia de duminică de la ProTv a lui Traian Băsescu. E vorba de declaraţia Elenei
Repararea bilanţurilor în toate cele trei sectoare (guverne, bănci comerciale, populaţie) va fi îndelungată, dureroasă şi costistoare. Dar nu există alternativă la ea. În acest context, politicile neo-keynesiene de stimulare a cererii constituie cel mult un paleativ.
E clar că modelul de creştere adoptat de România în 2007-2008, cu Investiţii Străine Directe (ISD) care se duceau în principal în sectoarele neexportabile (non-tradables), cu remiteri ale lucrătorilor români din străinătate care finanţau consumul celor rămaşi acasă şi cu deficite bugetare mari, cauzate tot de un consum în exces – nu mai este posibil.
Creşterea economică a României a venit, în 2011, din exporturi şi un an agricol foarte bun. Cât ne mai putem bizui pe ele? Partenerii către care exportăm (între care Italia) se confruntă cu serioase probleme, iar agricultura de anul viitor începe cu seceta din această toamnă.
Redresarea economică a României depinde de competitivitate şi de politici economice eficiente, nu de subvenţii, ajutoare şi credite, a susţinut, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a
„Studiile internationale au aratat ca, din punct de vedere al duratei, crizele economice se prelungesc timp de tot atitia ani cati ani au fost necesari
Mugur Isărescu vorbeşte despre o lume care va arăta, din punct de vedere economic, altfel. Traian Băsescu vorbeşte despre limitele capitalismului. Laureaţii Nobel în economie,
„Se pare că lecţiile crizei au fost foarte uşor uitate atât de către bănci, cât şi de către persoanele care cer credite”, a declarat Valentin
„Perspectivele de creştere economică ar putea să necesite revizuiri în sens descendent, având în vedere contextul internaţional şi pierderea de tracţiune a exporturilor, spre 2,5%
Deficitul bugetar va depăşi anul viitor ţinta de 3% din PIB după metodologia europeană de calcul, chiar şi într-un scenariu optimist în care creşterea economică
„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”
