cursdeguvernare

Newsletter
Contact
miercuri

11 februarie, 2026

logo-conferinte-curs-de-guvernare
Facebook Linkedin Twitter Rss
Newsletter

servicii

Gabriela Ţigu / România şi turismul internaţional: probleme multe şi simple – cauze simple şi multe

aprilie 22, 2012

Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă. Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi? A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine? …

Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei

martie 5, 2012

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?

Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.

De unde se adună bob cu bob un plus de 2%

noiembrie 14, 2011

Efectul de bază ne spune că ce a mers bine un an este mai puţin probabil să meargă bine şi anul următor şi invers. De aceea, nu exporturile şi agricultura sunt aşteptate să performeze. Iată câteva premise certe, care ne oferă indicii că ţinta de 2% poate fi atinsă.

Cum şi-a produs şi cheltuit România ultimele 10 PIB-uri

noiembrie 6, 2011

Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?

Cum se împarte inflaţia în coşul de consum. Paradoxul ultimilor 5 ani. De ce “bogatul” nu crede “săracului”

mai 5, 2011

Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?

Gabriela Ţigu / România şi turismul internaţional: probleme multe şi simple – cauze simple şi multe

aprilie 22, 2012

Climă, litoral, munte, deltă, peisaje arhaice şi o infrastructură care ar fi trebuit să funcţioneze ca unsă. Atunci de ce avem deficit pe turism, în ani în care miza stă pe exporturi? A existat /există o strategie pe turism, sau secretul ar putea sta în strategii complementare pe alte sectoare pentru care turismul să fie doar capătul lanţului? Investiţiile: unde sunt? Şi de ce 200 de kilometri mai la sud de România lucrurile stau mai bine? …

Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei

martie 5, 2012

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?

Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.

De unde se adună bob cu bob un plus de 2%

noiembrie 14, 2011

Efectul de bază ne spune că ce a mers bine un an este mai puţin probabil să meargă bine şi anul următor şi invers. De aceea, nu exporturile şi agricultura sunt aşteptate să performeze. Iată câteva premise certe, care ne oferă indicii că ţinta de 2% poate fi atinsă.

Cum şi-a produs şi cheltuit România ultimele 10 PIB-uri

noiembrie 6, 2011

Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?

Cum se împarte inflaţia în coşul de consum. Paradoxul ultimilor 5 ani. De ce “bogatul” nu crede “săracului”

mai 5, 2011

Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:
Abonează-te la noutăți