Recesiune în eurozonă. România speră la o creştere de 1,6%
Creştere economică de -0,3% în zona euro şi de 0,000% pe ansamblul UE. Sunt cifrele anticipate pe 2012 şi anunţate joi de Olli Rehn, responsabilul
Creştere economică de -0,3% în zona euro şi de 0,000% pe ansamblul UE. Sunt cifrele anticipate pe 2012 şi anunţate joi de Olli Rehn, responsabilul
Guvernul și factorii politici trebuie să mențină linia acordului cu Fondul Monetar Internațional în anul 2012, care este considerat unul de risc, în condițiile alegerilor,
Liderii UE se vor întâlni pentru un nou summit extraordinar dedicat crizei din zona euro la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, a anunţat,
România va înregistra o creştere economică de 1,7 la sută din PIB la finalul anului 2011 şi de 2,1 la sută din PIB anul viitor,
Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat joi că statele occidentale nu vor avea nici o scuză dacă vor recădea în recesiune si vor antrena
Dublarea depunerilor făcute de nerezidenţi în ultimii doi ani, până spre totalul de 9 miliarde euro confirmă interesul pentru plasamente în România cât şi încrederea în stabilitatea cursului de schimb. Fără de care am risca să nu se mai reînnoiască aceste plasamente sau chiar să asistăm la ieşiri.
Creştere economică de -0,3% în zona euro şi de 0,000% pe ansamblul UE. Sunt cifrele anticipate pe 2012 şi anunţate joi de Olli Rehn, responsabilul
Guvernul și factorii politici trebuie să mențină linia acordului cu Fondul Monetar Internațional în anul 2012, care este considerat unul de risc, în condițiile alegerilor,
Liderii UE se vor întâlni pentru un nou summit extraordinar dedicat crizei din zona euro la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, a anunţat,
România va înregistra o creştere economică de 1,7 la sută din PIB la finalul anului 2011 şi de 2,1 la sută din PIB anul viitor,
Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat joi că statele occidentale nu vor avea nici o scuză dacă vor recădea în recesiune si vor antrena
Dublarea depunerilor făcute de nerezidenţi în ultimii doi ani, până spre totalul de 9 miliarde euro confirmă interesul pentru plasamente în România cât şi încrederea în stabilitatea cursului de schimb. Fără de care am risca să nu se mai reînnoiască aceste plasamente sau chiar să asistăm la ieşiri.