Deficitele companiilor de stat și presiunea lor asupra cetățeanului
Sub presiunea FMI, a Băncii Mondiale, a Comisiei Europene, a scrisorilor de intenție și a angajamentelor pe care guvernele și le-au luat față de finanțatori,
Sub presiunea FMI, a Băncii Mondiale, a Comisiei Europene, a scrisorilor de intenție și a angajamentelor pe care guvernele și le-au luat față de finanțatori,
Zona euro a înregistrat o contracţie a activităţii economice de 0,2% în al doilea trimestru al acestui an, după ce în primul trimestru activitatea economică
Raportul macroeconomic al BCR prezentat joi, într-o conferință de presă, arată că banca își face calcule pe un deficit gugetar mai mare și contează pe
Fondul Monetar Internaţional a revizuit semnificativ în jos prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 1,5% la 0,9%, însă anticipează un avans real
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în trimestrul al doilea, faţă de primele trei luni ale anului, cu 0,5%, după două trimestre consecutive de scădere,
Guvernul a redus prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 1,5% la 1,2%, relevă proiectul de rectificare bugetară, premierul Victor Ponta invocând seceta care afectează agricultura, dar și prognozele ”hiperoptimiste” ale fostului Executiv privind absorbția fondurilor europene.
Sub presiunea FMI, a Băncii Mondiale, a Comisiei Europene, a scrisorilor de intenție și a angajamentelor pe care guvernele și le-au luat față de finanțatori,
Zona euro a înregistrat o contracţie a activităţii economice de 0,2% în al doilea trimestru al acestui an, după ce în primul trimestru activitatea economică
Raportul macroeconomic al BCR prezentat joi, într-o conferință de presă, arată că banca își face calcule pe un deficit gugetar mai mare și contează pe
Fondul Monetar Internaţional a revizuit semnificativ în jos prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 1,5% la 0,9%, însă anticipează un avans real
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în trimestrul al doilea, faţă de primele trei luni ale anului, cu 0,5%, după două trimestre consecutive de scădere,
Guvernul a redus prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 1,5% la 1,2%, relevă proiectul de rectificare bugetară, premierul Victor Ponta invocând seceta care afectează agricultura, dar și prognozele ”hiperoptimiste” ale fostului Executiv privind absorbția fondurilor europene.