Viteza cu care economia României își va reveni în urma șocului negativ generat de criza coronavirus este dificil de anticipat, incertitudinile legate de comportamentul consumatorilor,
Dezechilibrele macroeconomice au dat de lucru conducerii Băncii Naţionale a României și în ședința de politică monetară din 8 ianuarie, chiar dacă decizia de atunci
Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România
Incertitudinile privind investițiile în economia României sunt în creștere ca urmare a politicilor previzibile fiscală și de venituri ale statului, inclusiv în contextul calendarului electoral
Volatilitatea noului indice de referință pentru creditele acordate populației, IRCC – care a scăzut în mai, în ciuda controlului lichidității exercitat de banca centrală –
Dezbaterile administratorilor Băncii Naţionale a României (BNR), din şedinţa de politică monetară din 2 aprilie, relevă creşterea dezechilibrelor macroeconomice, mai ales ca urmare a prevederilor
Scăderea inflaţiei în 2018, de la 5,03% în septembrie la 3,27% în decembrie „a fost determinată în principal de efectele de bază dezinflaționiste ce au
Unii membri din Consiliul de Administrației al BNR consideră că măsurile fiscale intrate în vigoare la începutul anului, care vizează, printre altele, sectorul bancar, energetic
Presiunile privind creșterea salariilor vor menține presiunile inflaționiste, chiar în condițiile în care asistăm la „frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum”. La presiunile
Administratorii Băncii Naţionale a României (BNR) au luat în calcul asimilarea majorărilor anterioare ale dobânzii de referinţă, pe de o parte, dar şi presiunile inflaţioniste
Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României consideră „preocupantă dinamica anuală în continuă creștere a importurilor de bunuri și servicii și accelerarea în
Administratorii Băncii Naționale a României (BNR) au mizat pe „caracterul temporar al puseului inflaționist aflat în desfășurare”, atunci când, în 4 aprilie, au decis menţinerea
Argumentele administratorilor Băncii Naţionale a României (BNR) pentru menţinerea coordonatelor politicii monetare se bazează pe previziunea mai veche că inflaţia se va plafona şi apoi
Strategii Băncii Naționale a României (BNR) au cercetat cu îngrijorare dezechilibrele macroeconomice românești, înainte de a decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară, pentru a
Pe parcursul dezbaterilor care au dus la decizia din 8 ianuarie, de majorare a ratei dobânzii de politică monetară, administratorii Băncii Naționale a României (BNR)
Înainte de a decide să protejeze mai mult stabilitatea dobânzilor decât stabilitatea cursului şi de a semnala, totuşi, o viitoare creştere a dobânzii de referinţă
Membrii consiliului de administrație al BNR au „remarcat că execuţia bugetară şi creşterea economiei peste potenţial au impact asupra dezechilibrului contului curent” și „au considerat
Viteza cu care economia României își va reveni în urma șocului negativ generat de criza coronavirus este dificil de anticipat, incertitudinile legate de comportamentul consumatorilor,
Dezechilibrele macroeconomice au dat de lucru conducerii Băncii Naţionale a României și în ședința de politică monetară din 8 ianuarie, chiar dacă decizia de atunci
Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România
Incertitudinile privind investițiile în economia României sunt în creștere ca urmare a politicilor previzibile fiscală și de venituri ale statului, inclusiv în contextul calendarului electoral
Volatilitatea noului indice de referință pentru creditele acordate populației, IRCC – care a scăzut în mai, în ciuda controlului lichidității exercitat de banca centrală –
Dezbaterile administratorilor Băncii Naţionale a României (BNR), din şedinţa de politică monetară din 2 aprilie, relevă creşterea dezechilibrelor macroeconomice, mai ales ca urmare a prevederilor
Scăderea inflaţiei în 2018, de la 5,03% în septembrie la 3,27% în decembrie „a fost determinată în principal de efectele de bază dezinflaționiste ce au
Unii membri din Consiliul de Administrației al BNR consideră că măsurile fiscale intrate în vigoare la începutul anului, care vizează, printre altele, sectorul bancar, energetic
Presiunile privind creșterea salariilor vor menține presiunile inflaționiste, chiar în condițiile în care asistăm la „frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum”. La presiunile
Administratorii Băncii Naţionale a României (BNR) au luat în calcul asimilarea majorărilor anterioare ale dobânzii de referinţă, pe de o parte, dar şi presiunile inflaţioniste
Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României consideră „preocupantă dinamica anuală în continuă creștere a importurilor de bunuri și servicii și accelerarea în
Administratorii Băncii Naționale a României (BNR) au mizat pe „caracterul temporar al puseului inflaționist aflat în desfășurare”, atunci când, în 4 aprilie, au decis menţinerea
Argumentele administratorilor Băncii Naţionale a României (BNR) pentru menţinerea coordonatelor politicii monetare se bazează pe previziunea mai veche că inflaţia se va plafona şi apoi
Strategii Băncii Naționale a României (BNR) au cercetat cu îngrijorare dezechilibrele macroeconomice românești, înainte de a decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară, pentru a
Pe parcursul dezbaterilor care au dus la decizia din 8 ianuarie, de majorare a ratei dobânzii de politică monetară, administratorii Băncii Naționale a României (BNR)
Înainte de a decide să protejeze mai mult stabilitatea dobânzilor decât stabilitatea cursului şi de a semnala, totuşi, o viitoare creştere a dobânzii de referinţă
Membrii consiliului de administrație al BNR au „remarcat că execuţia bugetară şi creşterea economiei peste potenţial au impact asupra dezechilibrului contului curent” și „au considerat
