Tabloul de bord al potențielelor dezechilibre la nivelul economiilor naționale este împărțit în două părți egale numeric. Cinci indicatori pentru semnalarea problemelor în schimburile externe
Pragul de îndatorare impus sectorului privat a fost stabilit la 160% din PIB. Se consideră că la valori mai mari poate apare o amenințare pentru stabilitatea macroeconomică.Îndatorarea privată iese de sub controlul direct al autorităților statului. Măsurile de temperare nu pot fi decât indirecte.
Cifrele europene arată că România respectă opt din cei zece indicatori stabiliți pentru tabolul de bord al situației macroeconomice din statele membre UE. Adică stă
Utilizarea relaxării cantitative în politica monetară întreprinsă de o bancă centrală se face atunci când măsurile convenționale luate pentru stimularea economiei naționale devin ineficiente. În
Auzim tot mai des, de câtva timp, opinii conform cărora România ar trebui să declanșeze cât mai curând un proces de reindustrializare, considerat a fi
Editura Curtea Veche publică volumul ”Politica monetară: Ipoteze neconveționale”, semnat de Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR. Lucrarea include o
În contextul datelor publicate de OECD, organizația care reunește cele mai dezvoltate economii din lume, România se situează la un nivel relativ scăzut al schimburilor externe și la un nivel mare al deficitului rezultat din
Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
Peter Harold, country director al Bănci Mondiale, spunea zilele trecute că „România trebuie să-şi caute un şablon diferit de creştere”, pe lângă măsurile luate până acum de-a micşora deficitele şi de-a reforma
România s-a apropiat la mai puţin de jumătate de procent de inflaţia medie a zonei euro. Reducerea de 0,21% a indicelui preţurilor de consum în
Virtualizarea economiei a provocat bulele care au generat criza. E nevoie de echilibru și în acest domeniu, e nevoie să renunțăm definitiv la ideea primitivă potrivit căreia economia globală poate fi împărțită în zone manufacturiere și în zone comerciale și de servicii.
„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”
De la cursul valutar, la costul muncii. De la deficitul de cont curent, la modul cum Justiția sanționează fradulele cu cecuri fără acoperire. De la problema arieratelor, la birocrația pe care o înfruntă micile firme. De la echilibrul macroeconomic, la responsabilitatea discursului politic. Spune că nu vrea să fie prim-ministru, dar prin desele sale ieșiri la rampă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ne arată ce masuri ar lua dacă s-a afla la palatul Victoria.
Tabloul de bord al potențielelor dezechilibre la nivelul economiilor naționale este împărțit în două părți egale numeric. Cinci indicatori pentru semnalarea problemelor în schimburile externe
Pragul de îndatorare impus sectorului privat a fost stabilit la 160% din PIB. Se consideră că la valori mai mari poate apare o amenințare pentru stabilitatea macroeconomică.Îndatorarea privată iese de sub controlul direct al autorităților statului. Măsurile de temperare nu pot fi decât indirecte.
Cifrele europene arată că România respectă opt din cei zece indicatori stabiliți pentru tabolul de bord al situației macroeconomice din statele membre UE. Adică stă
Utilizarea relaxării cantitative în politica monetară întreprinsă de o bancă centrală se face atunci când măsurile convenționale luate pentru stimularea economiei naționale devin ineficiente. În
Auzim tot mai des, de câtva timp, opinii conform cărora România ar trebui să declanșeze cât mai curând un proces de reindustrializare, considerat a fi
Editura Curtea Veche publică volumul ”Politica monetară: Ipoteze neconveționale”, semnat de Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR. Lucrarea include o
În contextul datelor publicate de OECD, organizația care reunește cele mai dezvoltate economii din lume, România se situează la un nivel relativ scăzut al schimburilor externe și la un nivel mare al deficitului rezultat din
Turbulenţele economice au învăluit Europa. Criza datoriilor suverane se extinde şi nu se întrevăd soluţii rapide. OCDE a revizuit dramatic creşterea prevăzută pentru zona euro în 2012, de la 2% la numai 0,2%. În SUA nu se conturează un acord pentru reducerea deficitului, caz în care reducerile automate de cheltuieli pot trimite ţara într-o nouă recesiune.
Peter Harold, country director al Bănci Mondiale, spunea zilele trecute că „România trebuie să-şi caute un şablon diferit de creştere”, pe lângă măsurile luate până acum de-a micşora deficitele şi de-a reforma
România s-a apropiat la mai puţin de jumătate de procent de inflaţia medie a zonei euro. Reducerea de 0,21% a indicelui preţurilor de consum în
Virtualizarea economiei a provocat bulele care au generat criza. E nevoie de echilibru și în acest domeniu, e nevoie să renunțăm definitiv la ideea primitivă potrivit căreia economia globală poate fi împărțită în zone manufacturiere și în zone comerciale și de servicii.
„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”
De la cursul valutar, la costul muncii. De la deficitul de cont curent, la modul cum Justiția sanționează fradulele cu cecuri fără acoperire. De la problema arieratelor, la birocrația pe care o înfruntă micile firme. De la echilibrul macroeconomic, la responsabilitatea discursului politic. Spune că nu vrea să fie prim-ministru, dar prin desele sale ieșiri la rampă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ne arată ce masuri ar lua dacă s-a afla la palatul Victoria.
