Locomotiva germană continua să tragă după ea economia europeană și să asigure stabilitatea monedei euro, în condițiile dificile ale megadeficitelor naționale și sincopelor sistemelor bancare
Un studiu făcut de Institutul de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, cu sprijinul filialei din România a Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA)
Industria. I se datorează ieşirea din recesiune după 3 ani de criză. Dar cât de industrializată e, de fapt, România? Industria: un motor de creştere
Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?
Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.
Guvernul a convenit cu FMI să continue concedierile la companiile feroviare, dar cere voie să deblocheze angajările în sectoare publice unde este deficit de personal,
Statistica oficială a dat publicităţii şi structura pe sectoare economice a creşterii PIB de 4,4% în trimestrul III 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului
Produsul Intern Brut al României a fost de 388,651 miliarde lei preţuri curente, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2011, în creştere cu 2,7%
Pieţele financiare desenează o Europă cu mai multe viteze. Zona euro este divizată pe axa nord-sud în ţări competitive şi ţări care nu pot ţine pasul. Marea Britanie, Suedia şi Danemarca cuplează la zona nordică, dar nu adoptă euro, utilizând clauza scrisă sau implicită de opt-out.
Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?
Forţa de muncă ieftină nu mai este un avantaj care să atragă investitorii în România, iar competitivitatea întreprinderilor româneşti trebuie să fie prioritară, a atras
După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară.
Produsul Intern Brut pe cel de-al doilea trimestrul al anului 2011 a fost cu 1,4% mai mare decât cel din perioada similară a anului 2010
Gazele naturale pentru consumatorii non-casnici se scumpesc cu circa 10%, începând de vineri, a informat Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie. Majorarea de preţ nu
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Până unde? Şi cum e la ceilalţi europeni?
.
Rezultatul economiei româneşti pe anul trecut, când am înregistrat o scădere cu 1,3% a Produsului Intern Brut, a fost îmbunătăţit de performanţa sectorului industrial. Cu o majorare de 5,5% a producţiei pe ansamblul lui 2010, industria a atenuat efectele crizei şi a întreţinut speranţele de relansare, prin efectul ei de antrenare a serviciilor, sectorul economic preponderent.
Locomotiva germană continua să tragă după ea economia europeană și să asigure stabilitatea monedei euro, în condițiile dificile ale megadeficitelor naționale și sincopelor sistemelor bancare
Un studiu făcut de Institutul de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, cu sprijinul filialei din România a Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA)
Industria. I se datorează ieşirea din recesiune după 3 ani de criză. Dar cât de industrializată e, de fapt, România? Industria: un motor de creştere
Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?
Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.
Guvernul a convenit cu FMI să continue concedierile la companiile feroviare, dar cere voie să deblocheze angajările în sectoare publice unde este deficit de personal,
Statistica oficială a dat publicităţii şi structura pe sectoare economice a creşterii PIB de 4,4% în trimestrul III 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului
Produsul Intern Brut al României a fost de 388,651 miliarde lei preţuri curente, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2011, în creştere cu 2,7%
Pieţele financiare desenează o Europă cu mai multe viteze. Zona euro este divizată pe axa nord-sud în ţări competitive şi ţări care nu pot ţine pasul. Marea Britanie, Suedia şi Danemarca cuplează la zona nordică, dar nu adoptă euro, utilizând clauza scrisă sau implicită de opt-out.
Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?
Forţa de muncă ieftină nu mai este un avantaj care să atragă investitorii în România, iar competitivitatea întreprinderilor româneşti trebuie să fie prioritară, a atras
După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară.
Produsul Intern Brut pe cel de-al doilea trimestrul al anului 2011 a fost cu 1,4% mai mare decât cel din perioada similară a anului 2010
Gazele naturale pentru consumatorii non-casnici se scumpesc cu circa 10%, începând de vineri, a informat Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie. Majorarea de preţ nu
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Până unde? Şi cum e la ceilalţi europeni?
.
Rezultatul economiei româneşti pe anul trecut, când am înregistrat o scădere cu 1,3% a Produsului Intern Brut, a fost îmbunătăţit de performanţa sectorului industrial. Cu o majorare de 5,5% a producţiei pe ansamblul lui 2010, industria a atenuat efectele crizei şi a întreţinut speranţele de relansare, prin efectul ei de antrenare a serviciilor, sectorul economic preponderent.
