Creşterea economiei în 2012 va veni mai degrabă din zona consumului privat în 2012, decât din exporturi şi agricultură, cum s-a întâmplat în 2011 – a declarat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, duminică.
Leul a ajuns miercuri la cel mai scăzut nivel față de euro din ultimele 15 luni, cursul afișat de Banca Națională a României fiind de
Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Mai ales pentru că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României. În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară.
Tocmai în condiţiile materializării unei creşteri economice de 3,5% estimată de guvernul Boc, va fi foarte greu de explicat populaţiei de ce nu beneficiază de pe urma ieşirii din recesiune. Iar asta după ce, asimetric, a fost taxată drastic la înrăutăţirea situaţiei economice. Toate aceste măsuri ar urma să se concretizeze în bugetul pe 2012, ceea de ar constitui o premieră absolută pentru români, obişnuiţi să primească tot soiul de pomeni electorale.
Exportul României de produse agroalimentare în ţările intra şi extra comunitare a înregistrat o creştere de aproape 55 de procente, în primele cinci luni ale
Potrivit execuţiei bugetare pe primele cinci luni, România a reuşit să scadă cheltuielile, însă au scăzut şi alocările pentru investiţii.
Bombardamentul cu ştiri referitoare la preţul alimentelor şi combustibililor a scăpat din vedere un fenomen care va amplifica inflaţia. Exact de unde părea să nu vină nici un pericol. Să ne uităm atent la cifrele din buletinul 2/2011 al BNR. chiar dacă producţia industrială se duce în bună parte în subansamble integrate în alte produse, până la urmă tot la consumatorul final, populaţia, se va ajunge.
Creşterea economiei în 2012 va veni mai degrabă din zona consumului privat în 2012, decât din exporturi şi agricultură, cum s-a întâmplat în 2011 – a declarat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, duminică.
Leul a ajuns miercuri la cel mai scăzut nivel față de euro din ultimele 15 luni, cursul afișat de Banca Națională a României fiind de
Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Mai ales pentru că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României. În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară.
Tocmai în condiţiile materializării unei creşteri economice de 3,5% estimată de guvernul Boc, va fi foarte greu de explicat populaţiei de ce nu beneficiază de pe urma ieşirii din recesiune. Iar asta după ce, asimetric, a fost taxată drastic la înrăutăţirea situaţiei economice. Toate aceste măsuri ar urma să se concretizeze în bugetul pe 2012, ceea de ar constitui o premieră absolută pentru români, obişnuiţi să primească tot soiul de pomeni electorale.
Exportul României de produse agroalimentare în ţările intra şi extra comunitare a înregistrat o creştere de aproape 55 de procente, în primele cinci luni ale
Potrivit execuţiei bugetare pe primele cinci luni, România a reuşit să scadă cheltuielile, însă au scăzut şi alocările pentru investiţii.
Bombardamentul cu ştiri referitoare la preţul alimentelor şi combustibililor a scăpat din vedere un fenomen care va amplifica inflaţia. Exact de unde părea să nu vină nici un pericol. Să ne uităm atent la cifrele din buletinul 2/2011 al BNR. chiar dacă producţia industrială se duce în bună parte în subansamble integrate în alte produse, până la urmă tot la consumatorul final, populaţia, se va ajunge.
