Fostul ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, şi patronul Energy Holding, Bogdan Buzoianu, sunt cercetaţi de procurorii DIICOT într-un dosar nou privind fraudarea companiei Hidroelectrica,
Criza financiară a fost trecută cu bine de „băieţii deştepţi” din energie:ei au reuşit, în plină recesiune, să-şi mărească profiturile şi să-şi prelungească, pe ani buni, contractele. Materialul de faţă va arăta cum, printre ameninţările prezidenţiale şi prejudiciile crizei, „băieţii deştepţi” au reuşit să răzbată. Şi despre cine i-a ajutat în toţi aceşti ani.
Dacă eliminarea subvenţiilor care se duceau generic la producător era o cerinţă normală, ajutoarele sociale pentru încălzire vor continua să fie acordate fără cap. Legătura cu situaţia locativă şi şi cu nivelul pensiilor şi salariilor plătite în România este pur electorală.
Punerea în practică a unui atare proiect e foarte complicată: în februarie 2011, când președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, i-a expus mai apăsat această temă, la Cotroceni, preşedintele Băsescu apăra independenţa fiscală a unui stat ca România – instrument cu care economia românească poate fi reglată în faţa turbulenţelor crizei.
Companiile chineze i-au promis premierului român că se vor implica în proiectele guvernamentale, dar au cerut condiţii nedicriminatorii la licitaţii, eventual chiar un ajutor de la statul român. E vorba, printre altele, de centrala nucleară de la Cernavodă, linia de metrou Bragadiru-Voluntari şi autostrada Piteşti-Sibiu.
„Trebuie să existe un echilibru. Dacă se va opera una dintre aceste măsuri, atunci va exista mai puţin spaţiu pentru celelalte, astfel că Executivul trebuie să decidă care este prioritatea numărul unu”, spune şeful delegaţiei FMI în România.
Fostul ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, şi patronul Energy Holding, Bogdan Buzoianu, sunt cercetaţi de procurorii DIICOT într-un dosar nou privind fraudarea companiei Hidroelectrica,
Criza financiară a fost trecută cu bine de „băieţii deştepţi” din energie:ei au reuşit, în plină recesiune, să-şi mărească profiturile şi să-şi prelungească, pe ani buni, contractele. Materialul de faţă va arăta cum, printre ameninţările prezidenţiale şi prejudiciile crizei, „băieţii deştepţi” au reuşit să răzbată. Şi despre cine i-a ajutat în toţi aceşti ani.
Dacă eliminarea subvenţiilor care se duceau generic la producător era o cerinţă normală, ajutoarele sociale pentru încălzire vor continua să fie acordate fără cap. Legătura cu situaţia locativă şi şi cu nivelul pensiilor şi salariilor plătite în România este pur electorală.
Punerea în practică a unui atare proiect e foarte complicată: în februarie 2011, când președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, i-a expus mai apăsat această temă, la Cotroceni, preşedintele Băsescu apăra independenţa fiscală a unui stat ca România – instrument cu care economia românească poate fi reglată în faţa turbulenţelor crizei.
Companiile chineze i-au promis premierului român că se vor implica în proiectele guvernamentale, dar au cerut condiţii nedicriminatorii la licitaţii, eventual chiar un ajutor de la statul român. E vorba, printre altele, de centrala nucleară de la Cernavodă, linia de metrou Bragadiru-Voluntari şi autostrada Piteşti-Sibiu.
„Trebuie să existe un echilibru. Dacă se va opera una dintre aceste măsuri, atunci va exista mai puţin spaţiu pentru celelalte, astfel că Executivul trebuie să decidă care este prioritatea numărul unu”, spune şeful delegaţiei FMI în România.
