Criza a topit peste 13 milioane de joburi în statele OECD
septembrie 27, 2011
Peste 13 milioane de locuri de muncă au dispărut de la începutul crizei financiare, din anul 2007, în cele 34 de ţări membre ale Organizaţiei
Peste 13 milioane de locuri de muncă au dispărut de la începutul crizei financiare, din anul 2007, în cele 34 de ţări membre ale Organizaţiei
Autorităţile germane şi franceze au început să lucreze la o strategie cu trei componente pe fondul temerilor că escaladarea crizei datoriilor suverane din zona euro ar putea să scape de sub control.
Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Mai ales pentru că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României. În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară.
Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au declarat, miercuri, că sunt „convinşi” că viitorul Greciei se află în cadrul zonei euro, după ce premierul Georgios Papandreou
Criza financiară a fost trecută cu bine de „băieţii deştepţi” din energie:ei au reuşit, în plină recesiune, să-şi mărească profiturile şi să-şi prelungească, pe ani buni, contractele. Materialul de faţă va arăta cum, printre ameninţările prezidenţiale şi prejudiciile crizei, „băieţii deştepţi” au reuşit să răzbată. Şi despre cine i-a ajutat în toţi aceşti ani.
Peste 13 milioane de locuri de muncă au dispărut de la începutul crizei financiare, din anul 2007, în cele 34 de ţări membre ale Organizaţiei
Autorităţile germane şi franceze au început să lucreze la o strategie cu trei componente pe fondul temerilor că escaladarea crizei datoriilor suverane din zona euro ar putea să scape de sub control.
Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Mai ales pentru că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României. În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară.
Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au declarat, miercuri, că sunt „convinşi” că viitorul Greciei se află în cadrul zonei euro, după ce premierul Georgios Papandreou
Criza financiară a fost trecută cu bine de „băieţii deştepţi” din energie:ei au reuşit, în plină recesiune, să-şi mărească profiturile şi să-şi prelungească, pe ani buni, contractele. Materialul de faţă va arăta cum, printre ameninţările prezidenţiale şi prejudiciile crizei, „băieţii deştepţi” au reuşit să răzbată. Şi despre cine i-a ajutat în toţi aceşti ani.
