Creșterea economică de 0,2% înregistrată de România în anul 2012 apare drept cantitate neglijabilă, pierdută în marja de eroare, trei factori interni și externi cauzând
Deficitul rezultat din schimburile comerciale externe ale României pe anul 2012 a fost de circa 9,6 miliarde euro, valoare foarte apropiată de aceea din 2011,
După patru ani de la debutul crizei economice ( consemnată în trimestrul IV 2008 pentru România), structura comerțului exterior românesc s-a modificat considerabil pe partea
Evoluțiile pe care le vor înregistra Produsul Intern Brut, comerțul exterior și deficitul bugetar în următorii trei ani sunt esențiale pentru aducerea economiei românești mai
Coeficientul care face trecerea între valoarea de achiziţie a importurilor şi cea de la frontiera României ( care include şi cheltuielile de transport şi asigurare) a fost modificat de INS începând cu acest an, urmare a unui studiu efectuat în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2011.
Cifrele sunt necruţătoare: într-o agricultură care poate hrăni 80 de milioane de oameni, lucrează o treime din populaţie, care aduce 6% din PIB, în condiţiile în care suprafaţa arabilă pe cap de locuitor e de două ori mai mare decât media din UE.
Creșterea economică de 0,2% înregistrată de România în anul 2012 apare drept cantitate neglijabilă, pierdută în marja de eroare, trei factori interni și externi cauzând
Deficitul rezultat din schimburile comerciale externe ale României pe anul 2012 a fost de circa 9,6 miliarde euro, valoare foarte apropiată de aceea din 2011,
După patru ani de la debutul crizei economice ( consemnată în trimestrul IV 2008 pentru România), structura comerțului exterior românesc s-a modificat considerabil pe partea
Evoluțiile pe care le vor înregistra Produsul Intern Brut, comerțul exterior și deficitul bugetar în următorii trei ani sunt esențiale pentru aducerea economiei românești mai
Coeficientul care face trecerea între valoarea de achiziţie a importurilor şi cea de la frontiera României ( care include şi cheltuielile de transport şi asigurare) a fost modificat de INS începând cu acest an, urmare a unui studiu efectuat în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2011.
Cifrele sunt necruţătoare: într-o agricultură care poate hrăni 80 de milioane de oameni, lucrează o treime din populaţie, care aduce 6% din PIB, în condiţiile în care suprafaţa arabilă pe cap de locuitor e de două ori mai mare decât media din UE.
