BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an
Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor
Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor
Banca Națională a României (BNR) a identificat „semnale pentru revenirea și impulsionarea creditării, cererea de împrumuturi menținându-se constantă sau chiar reintrând pe un trend ascendent
Banca Națională a României (BNR) precizează că reglementările actuale nu interzic instituțiilor de credit să deschidă conturi, în monedele clasice, firmelor care fac conversii ale
Inflația anuală s-a diminuat la 3,05% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile au majorat în luna martie 2021 cu 0,38 %. Efectul de
Sistemul bancar a înregistrat în luna martie un deficit de lichiditate mediu zilnic de -2 miliarde lei în raport cu BNR, de la un excedent
Impactul economic inițial al pandemiei a fost puternic în România, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naționale și creșterea necesarului de lichiditate, afirmă Mugur
Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor
Banca Națională a României (BNR) a identificat „semnale pentru revenirea și impulsionarea creditării, cererea de împrumuturi menținându-se constantă sau chiar reintrând pe un trend ascendent
Banca Națională a României (BNR) precizează că reglementările actuale nu interzic instituțiilor de credit să deschidă conturi, în monedele clasice, firmelor care fac conversii ale
Inflația anuală s-a diminuat la 3,05% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile au majorat în luna martie 2021 cu 0,38 %. Efectul de
Sistemul bancar a înregistrat în luna martie un deficit de lichiditate mediu zilnic de -2 miliarde lei în raport cu BNR, de la un excedent
Impactul economic inițial al pandemiei a fost puternic în România, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naționale și creșterea necesarului de lichiditate, afirmă Mugur