ansamblul integrat de activităţi agricole cu activităţi din amontele şi avalul agricul- turii. Sectoarele integrate informal în a. vizează furnizarea de mărfuri şi servicii către unităţile agricole, producţia agricolă,
proces de creştere economică rapidă care să permită, într-o perspectivă definită drept obiectiv al unei strategii guvernamen- tale, trecerea la dezvoltarea susţinută, durabilă. A. din u., denumită în literatura anglo-saxonă catching- up, reprezintă pentru ţările
ajustarea economică realizată ca urmare a unor şocuri externe, generate de evenimente care influenţează dramatic preţul bunurilor importate ce manifestă inelasticitate ridicată.
> modificări promo- vate de autorităţile guvernamentale în amonte de deciziile economice ale agenţilor economici pentru a le dirija într-un sens socotit mai favorabil pentru firme. A.s. vizează,
compo- nentă a politicii de ajustare economică, prin care se urmăreşte modificarea unor posturi în balanţa de plăţi în concordanţă cu un program propus.
compo- nentă a politicii de ajustare economică, prin care se urmăreşte modificarea cursului de schimb în concordanţă cu un program propus.
program de acţiune guvernamentală realizat în colaborare cu instituţii fi- nanciare internaţionale, care urmăreşte stabilizarea macroeconomică (v. Stabilitate macroeconomică).
componentă a politicii de ajustare economică, prin care se urmăreşte restructu- rarea bugetului guvernamental.
asistenţă financiară prin care se garantează, pentru şomeri, venituri la nivelul unui minim de existenţă pe timp determinat. Nivelul şi perioada pentru care se acordă a. de ş., precum şi ponderea acestuia faţă de salariu
totalitate a aju- toarelor oficiale şi concesionale în bani sau în natură care au ca scop transferul de resurse din ţările dezvoltate în ţările slab dezvoltate în vederea
înţelegere interstatală, de regulă bilaterală, consemnată într-un document, prin care se stabileşte cadrul juridic al derulării schimburilor comerciale şi al efectuării plăţilor între parteneri. A.c. şi de p. se încheie între guverne
(v. BARTER) Acord de clearing (v. CLEARING) ACORD DE COMERŢ ŞI COOPERARE CO- MERCIALĂ ŞI ECONOMICĂ, acord semnat de România şi forurile Uniunii Europene la 22 octombrie 1990, prin care
înţelegere între două sau mai multe state – subiecte de drept internaţional – care are drept scop promovarea unor raporturi de cooperare economică. A. de c.e.i. creează cadrul ge- neral al
înţelegere interstatală prin care se creează cadrul juridic de protejare reciprocă a investiţiilor efectuate de anumite persoane (fizice sau juridice) pe teritoriul altor ţări. În practica contemporană, există a. de g.i. bilaterale şi
înţelegere, consemnată într-un document, între două sau mai multe persoane (fizice sau juridice) prin care acestea formulează unele drepturi şi obligaţii reciproce, le transmit de la o persoană la alta
înţe- legere între două sau mai multe state – subiecte de drept internaţional privitoare la schimburile comerciale dintre unităţi economice din ţări diferite, la cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică dintre
tratatul prin intermediul căruia Fondul Monetar Internaţional îşi procură şi alte fonduri, în afara celor proprii, pentru activităţile sale. Primul a.g. de î. a fost încheiat, în 1962, între
înţelegere între guverne sau între uniuni de producători/consumatori, având drept obiectiv general prevenirea fluctuaţiilor exagerate pe pieţele produselor ce fac obiectul acordului, precum şi sta- bilizarea
(v. SISTEM MONETAR EUROPEAN) ACORD SINDICAL “CLOSED SHOP”, acord între sindicat şi patronat care, condiţionează angajarea lucrătorilor de calitatea de membri de sindicat. Legislaţia muncii din ţările dezvoltate consideră astfel de
“UNION SHOP”, acord între sindicat şi patronat, prin care se permite şi angajarea de lucrători care nu sunt membri de sindicat, condiţionându-se dobândirea calităţii de membru de sindicat
ansamblul integrat de activităţi agricole cu activităţi din amontele şi avalul agricul- turii. Sectoarele integrate informal în a. vizează furnizarea de mărfuri şi servicii către unităţile agricole, producţia agricolă,
proces de creştere economică rapidă care să permită, într-o perspectivă definită drept obiectiv al unei strategii guvernamen- tale, trecerea la dezvoltarea susţinută, durabilă. A. din u., denumită în literatura anglo-saxonă catching- up, reprezintă pentru ţările
ajustarea economică realizată ca urmare a unor şocuri externe, generate de evenimente care influenţează dramatic preţul bunurilor importate ce manifestă inelasticitate ridicată.
> modificări promo- vate de autorităţile guvernamentale în amonte de deciziile economice ale agenţilor economici pentru a le dirija într-un sens socotit mai favorabil pentru firme. A.s. vizează,
compo- nentă a politicii de ajustare economică, prin care se urmăreşte modificarea unor posturi în balanţa de plăţi în concordanţă cu un program propus.
compo- nentă a politicii de ajustare economică, prin care se urmăreşte modificarea cursului de schimb în concordanţă cu un program propus.
program de acţiune guvernamentală realizat în colaborare cu instituţii fi- nanciare internaţionale, care urmăreşte stabilizarea macroeconomică (v. Stabilitate macroeconomică).
componentă a politicii de ajustare economică, prin care se urmăreşte restructu- rarea bugetului guvernamental.
asistenţă financiară prin care se garantează, pentru şomeri, venituri la nivelul unui minim de existenţă pe timp determinat. Nivelul şi perioada pentru care se acordă a. de ş., precum şi ponderea acestuia faţă de salariu
totalitate a aju- toarelor oficiale şi concesionale în bani sau în natură care au ca scop transferul de resurse din ţările dezvoltate în ţările slab dezvoltate în vederea
înţelegere interstatală, de regulă bilaterală, consemnată într-un document, prin care se stabileşte cadrul juridic al derulării schimburilor comerciale şi al efectuării plăţilor între parteneri. A.c. şi de p. se încheie între guverne
(v. BARTER) Acord de clearing (v. CLEARING) ACORD DE COMERŢ ŞI COOPERARE CO- MERCIALĂ ŞI ECONOMICĂ, acord semnat de România şi forurile Uniunii Europene la 22 octombrie 1990, prin care
înţelegere între două sau mai multe state – subiecte de drept internaţional – care are drept scop promovarea unor raporturi de cooperare economică. A. de c.e.i. creează cadrul ge- neral al
înţelegere interstatală prin care se creează cadrul juridic de protejare reciprocă a investiţiilor efectuate de anumite persoane (fizice sau juridice) pe teritoriul altor ţări. În practica contemporană, există a. de g.i. bilaterale şi
înţelegere, consemnată într-un document, între două sau mai multe persoane (fizice sau juridice) prin care acestea formulează unele drepturi şi obligaţii reciproce, le transmit de la o persoană la alta
înţe- legere între două sau mai multe state – subiecte de drept internaţional privitoare la schimburile comerciale dintre unităţi economice din ţări diferite, la cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică dintre
tratatul prin intermediul căruia Fondul Monetar Internaţional îşi procură şi alte fonduri, în afara celor proprii, pentru activităţile sale. Primul a.g. de î. a fost încheiat, în 1962, între
înţelegere între guverne sau între uniuni de producători/consumatori, având drept obiectiv general prevenirea fluctuaţiilor exagerate pe pieţele produselor ce fac obiectul acordului, precum şi sta- bilizarea
(v. SISTEM MONETAR EUROPEAN) ACORD SINDICAL “CLOSED SHOP”, acord între sindicat şi patronat care, condiţionează angajarea lucrătorilor de calitatea de membri de sindicat. Legislaţia muncii din ţările dezvoltate consideră astfel de
“UNION SHOP”, acord între sindicat şi patronat, prin care se permite şi angajarea de lucrători care nu sunt membri de sindicat, condiţionându-se dobândirea calităţii de membru de sindicat
