BUGETE LOCALE
bugete ale unităţilor admi- nistrativ-teritoriale care au personalitate juridică: comune, oraşe, municipii, sectoarele Municipiului Bucureşti. B.l. cuprind, pe de o parte, veniturile constituite din impozite, taxe etc. şi,
bugete ale unităţilor admi- nistrativ-teritoriale care au personalitate juridică: comune, oraşe, municipii, sectoarele Municipiului Bucureşti. B.l. cuprind, pe de o parte, veniturile constituite din impozite, taxe etc. şi,
instru- ment al politicii fiscal-bugetare prin care sunt corelate nu numai veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (buget central şi bugete locale), ci şi legăturile acestora, îndeosebi deficitul
(n. 1930) economist american, profesor universitar. A urmat cursurile universităţilor Princeton şi Chicago. A fost profesor la Universitatea Columbia, între 1960 şi 1970, după care, din 1970, a
şcoală (curent) de gândire care include diferitele abordări ale comportamentului economic, vizând în principal procesul decizional. Unii dintre reprezentanţii acestei şcoli economice, de orientare post-keynesiană, au oferit
>, rezultat financiar pozitiv al unei activităţi lucrative, a cărui mărime o reprezintă diferenţa dintre veniturile încasate şi cheltuielile efectuate de firmă. Maximizarea b. constituie un criteriu esenţial
avantaj ce revine în egală măsură populaţiei unei ţări ca urmare a utilizării unor elemente ale infrastructurii învăţământului culturii, sportului, transportului etc., prin care se satisfac unele
bugete ale unităţilor admi- nistrativ-teritoriale care au personalitate juridică: comune, oraşe, municipii, sectoarele Municipiului Bucureşti. B.l. cuprind, pe de o parte, veniturile constituite din impozite, taxe etc. şi,
instru- ment al politicii fiscal-bugetare prin care sunt corelate nu numai veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (buget central şi bugete locale), ci şi legăturile acestora, îndeosebi deficitul
(n. 1930) economist american, profesor universitar. A urmat cursurile universităţilor Princeton şi Chicago. A fost profesor la Universitatea Columbia, între 1960 şi 1970, după care, din 1970, a
şcoală (curent) de gândire care include diferitele abordări ale comportamentului economic, vizând în principal procesul decizional. Unii dintre reprezentanţii acestei şcoli economice, de orientare post-keynesiană, au oferit
>, rezultat financiar pozitiv al unei activităţi lucrative, a cărui mărime o reprezintă diferenţa dintre veniturile încasate şi cheltuielile efectuate de firmă. Maximizarea b. constituie un criteriu esenţial
avantaj ce revine în egală măsură populaţiei unei ţări ca urmare a utilizării unor elemente ale infrastructurii învăţământului culturii, sportului, transportului etc., prin care se satisfac unele