ANTOINE AUGUSTIN, economist, matematician şi filosof francez (1801-1877), unul dintre fondatorii importanţi ai teoriei economice matematice. A formulat pentru prima dată legea cererii, construind primele curbe ale cererii
prăbuşirea spontană şi dezorganizarea profundă a activităţii economico-financiare, pe fondul unei stări generalizate de panică a agenţilor economici, îndeosebi în sectorul financiar, financiar- bancar şi al comerţului. Este declanşat
formă de relaţii economice internaţionale, bi sau multilaterale, care se caracterizează prin complexitatea fluxurilor pe care le generează (de investiţii, de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, de produse etc.), ca şi prin
întreprindere, firmă formată prin asocierea unui grup de persoane (mici producători, meseriaşi, consumatori etc.) care concentrează resursele lor economice pentru producerea, aprovizionarea şi desfacerea în comun a unor
(1) formă specifică de organizare a activităţii economice. Iniţial, c. a apărut sub forma unor organizaţii ce uneau meşteşugarii din aceeaşi meserie sau de meserii înrudite. Se mai numea
(1) în limbaj curent, cheltuiala în bani, ce trebuie suportată pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu; preţul ce trebuie plătit – pentru cumpărarea unei mărfi.
ANTOINE AUGUSTIN, economist, matematician şi filosof francez (1801-1877), unul dintre fondatorii importanţi ai teoriei economice matematice. A formulat pentru prima dată legea cererii, construind primele curbe ale cererii
prăbuşirea spontană şi dezorganizarea profundă a activităţii economico-financiare, pe fondul unei stări generalizate de panică a agenţilor economici, îndeosebi în sectorul financiar, financiar- bancar şi al comerţului. Este declanşat
formă de relaţii economice internaţionale, bi sau multilaterale, care se caracterizează prin complexitatea fluxurilor pe care le generează (de investiţii, de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, de produse etc.), ca şi prin
întreprindere, firmă formată prin asocierea unui grup de persoane (mici producători, meseriaşi, consumatori etc.) care concentrează resursele lor economice pentru producerea, aprovizionarea şi desfacerea în comun a unor
(1) formă specifică de organizare a activităţii economice. Iniţial, c. a apărut sub forma unor organizaţii ce uneau meşteşugarii din aceeaşi meserie sau de meserii înrudite. Se mai numea
(1) în limbaj curent, cheltuiala în bani, ce trebuie suportată pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu; preţul ce trebuie plătit – pentru cumpărarea unei mărfi.
