MAREA CRIZĂ ECONOMICĂ
criza economică mondială din perioada 1929-1933, care a cuprins marea majoritate a statelor lumii. Ea s-a declanşat la 25 octombrie 1929, în S.U.A., într-o atmosferă de euforie
criza economică mondială din perioada 1929-1933, care a cuprins marea majoritate a statelor lumii. Ea s-a declanşat la 25 octombrie 1929, în S.U.A., într-o atmosferă de euforie
măsura, capacitatea, în care băncile pot recurge la banca de emisiune sau cantitatea de mijloace (efecte) pe care ele le-ar putea mobiliza (obţine) de la
(1) măsura în care unităţile economice pot face faţă datoriilor pe care le-au garantat cu patrimoniul de care dispun. De fapt, l.p. exprimă valoarea netă a patrimoniului unei unităţi
tip de vânzare în care mai mulţi agenţi economici concurează pentru cumpărarea unui bun economic sau pentru obţinerea unui contract de ofertă. L. poate fi de mai
procedeu de transfer, prin acordul de voinţă a două părţi, prin care una din părţi, numită locator, pune la dispoziţia celeilalte părţi, numită locatar, un fond de comerţ sau o
dobânda de referinţă la care marile bănci londoneze sunt dispuse să împrumute fonduri unele de la altele (pe piaţa interbancară), denumire utilizată în contrast cu LIBOR.
criza economică mondială din perioada 1929-1933, care a cuprins marea majoritate a statelor lumii. Ea s-a declanşat la 25 octombrie 1929, în S.U.A., într-o atmosferă de euforie
măsura, capacitatea, în care băncile pot recurge la banca de emisiune sau cantitatea de mijloace (efecte) pe care ele le-ar putea mobiliza (obţine) de la
(1) măsura în care unităţile economice pot face faţă datoriilor pe care le-au garantat cu patrimoniul de care dispun. De fapt, l.p. exprimă valoarea netă a patrimoniului unei unităţi
tip de vânzare în care mai mulţi agenţi economici concurează pentru cumpărarea unui bun economic sau pentru obţinerea unui contract de ofertă. L. poate fi de mai
procedeu de transfer, prin acordul de voinţă a două părţi, prin care una din părţi, numită locator, pune la dispoziţia celeilalte părţi, numită locatar, un fond de comerţ sau o
dobânda de referinţă la care marile bănci londoneze sunt dispuse să împrumute fonduri unele de la altele (pe piaţa interbancară), denumire utilizată în contrast cu LIBOR.