VEBLEN, THORSTEIN
(1857-1929), economist american, considerat cel mai spiritual reprezentant al instituţionalismului protestatar american. Prin cunoscuta sa carte, “The Theory of the Leisure Class” (Teoria clasei fără ocupaţie,
(1857-1929), economist american, considerat cel mai spiritual reprezentant al instituţionalismului protestatar american. Prin cunoscuta sa carte, “The Theory of the Leisure Class” (Teoria clasei fără ocupaţie,
(1) la nivel microeconomic, recompensă primită de posesorii factorilor de producţie, care îmbracă forma de salariu, profit, dobândă şi rentă, denumite generic v. fundamentale. (2) La nivel macroeconomic, expresia agregată a v. fundamentele
(v. VENIT) VENIT FINANCIAR, sumă obţinută în cursul unei perioade de pe urma titlurilor de proprietate ori de plasament (dividende, dobânzi), din operaţii de schimb valutar etc.
totalitatea sumelor băneşti obţinute din încasarea contravalorii produselor, semifabricatelor, mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor valorificate la preţ de vânzare, respectiv a sumelor cu care au fost facturate şi încasate
sporul de venit obţinut în urma folosirii unei unităţi suplimentare dintr-un factor de producţie, respectiv a unei unităţi din toţi factorii de producţie implicaţi, din
acele venituri care provin concomitent din folosirea a doi sau a mai multor factori de producţie. De pildă, venitul unui întreprinzător individual sau al unei
(1857-1929), economist american, considerat cel mai spiritual reprezentant al instituţionalismului protestatar american. Prin cunoscuta sa carte, “The Theory of the Leisure Class” (Teoria clasei fără ocupaţie,
(1) la nivel microeconomic, recompensă primită de posesorii factorilor de producţie, care îmbracă forma de salariu, profit, dobândă şi rentă, denumite generic v. fundamentale. (2) La nivel macroeconomic, expresia agregată a v. fundamentele
(v. VENIT) VENIT FINANCIAR, sumă obţinută în cursul unei perioade de pe urma titlurilor de proprietate ori de plasament (dividende, dobânzi), din operaţii de schimb valutar etc.
totalitatea sumelor băneşti obţinute din încasarea contravalorii produselor, semifabricatelor, mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor valorificate la preţ de vânzare, respectiv a sumelor cu care au fost facturate şi încasate
sporul de venit obţinut în urma folosirii unei unităţi suplimentare dintr-un factor de producţie, respectiv a unei unităţi din toţi factorii de producţie implicaţi, din
acele venituri care provin concomitent din folosirea a doi sau a mai multor factori de producţie. De pildă, venitul unui întreprinzător individual sau al unei