ACŢIONAR
februarie 21, 2019
persoană fizică sau juridică proprietară a uneia sau mai multor acţiuni emise de o societate comercială anonimă sau în comandită. În calitate de proprietar asociat la o societate pe acţiuni,
persoană fizică sau juridică proprietară a uneia sau mai multor acţiuni emise de o societate comercială anonimă sau în comandită. În calitate de proprietar asociat la o societate pe acţiuni,
acea persoană fizică şi/ sau juridică care deţine majoritatea acţiunilor unei societăţi, respectiv, acea persoană care deţine pachetul acţiunilor de control, pe baza cărora poate să-şi apere interesele proprii
ter- men ce exprimă sintetic calităţile manageriale ale întreprinzătorului: priceperea, pregătirea, iscusinţa şi dibăcia acestuia. Unii specialişti consideră că a.î. este un neofactor de producţie, care sintetizează ştiinţa, arta şi experienţa de
teorie a comerţului internaţional rezultată ca sinteză a două optici majore ale neoclasicilor din perioada interbelică: (a) adaptarea problematicii comerţului internaţional la teoria înzestrării cu factori a
termen prin care se apreciază absenţa la locul de muncă a personalului unei întreprinderi. A. măsoară raportul dintre orele nelucrate şi durata stabilită a timpului de lucru. A. poate fi determinat de
(1) preluarea unei societăţi comerciale de către o altă societate comercială, întregul activ al primei societăţi devenind aportul său la capitalul social al celei de a
persoană fizică sau juridică proprietară a uneia sau mai multor acţiuni emise de o societate comercială anonimă sau în comandită. În calitate de proprietar asociat la o societate pe acţiuni,
acea persoană fizică şi/ sau juridică care deţine majoritatea acţiunilor unei societăţi, respectiv, acea persoană care deţine pachetul acţiunilor de control, pe baza cărora poate să-şi apere interesele proprii
ter- men ce exprimă sintetic calităţile manageriale ale întreprinzătorului: priceperea, pregătirea, iscusinţa şi dibăcia acestuia. Unii specialişti consideră că a.î. este un neofactor de producţie, care sintetizează ştiinţa, arta şi experienţa de
teorie a comerţului internaţional rezultată ca sinteză a două optici majore ale neoclasicilor din perioada interbelică: (a) adaptarea problematicii comerţului internaţional la teoria înzestrării cu factori a
termen prin care se apreciază absenţa la locul de muncă a personalului unei întreprinderi. A. măsoară raportul dintre orele nelucrate şi durata stabilită a timpului de lucru. A. poate fi determinat de
(1) preluarea unei societăţi comerciale de către o altă societate comercială, întregul activ al primei societăţi devenind aportul său la capitalul social al celei de a
