termen asociat cu titlul lucrării cu acelaşi nume, elaborată de J.K. Galbraith, care argumentează că în economiile capitaliste moderne dezvoltate s-a ajuns la împărţirea puterii economice şi politice între proprietarii de capital şi tehnostructură. Aceasta din urmă se foloseşte de strategii industriale adecvate, de inovaţii, de achiziţii şi fuziuni pentru a atinge obiective generale ca expansiunea economică, prestigiul firmei, puterea pe piaţă. Această implicare a producătorului (suveranitatea lui) a atras în replică constituirea su- veranităţii consumatorului, confruntarea dintre acestea asigurând alocarea resurselor (v. Galbraith).