concept utilizat în teoria marxistă, prin care se exprimă munca desfăşurată într-o anumită formă, caracterizată prin folosirea unor mijloace de producţie şi tehnologii specifice şi a unor resurse de muncă cu calificare corespunzătoare acestora, orientată spre un anumit scop, având drept rezultat o valoare de întrebuinţare.