relaţie între producţie şi resurse (factorii de producţie) folosite pentru obţinerea acestei producţii, între output şi input, bazată pe o anumită stare a tehnicii şi tehnologiei. Generic f. de p. este de tipul q = f(L, K, …), unde q este variabila dependentă (producţia) şi L, K … sunt variabile independente (resurse, factori de producţie). F. de p. este expresia diferitelor posibilităţi de producţie. Cu ajutorul f. de p. se măsoară eficienţa relativă a factorilor de producţie, contribuţia fiecăruia la obţinerea producţiei, posibilităţile lor de substituire. Se utilizează pentru ramurile cu producţie omogenă, care presupun stabilitate în timp în ceea ce priveşte combinarea specifică a factorilor de producţie. F. de p. se poate exprima prin mai multe formule algebrice. F. de p. de tipul q = f(a, b) este omogenă de gradul n, dacă f(xa, xb) = xn(a + b), unde n este o constantă şi x un număr real pozitiv. Dacă n = 1, funcţia este omogenă de gradul 1 şi se numeşte funcţie omogenă lineară. În acest caz, se consideră că există randamente constante de scară. Dacă n > 1, există randamente crescătoare de scară. Dacă 0 < n < 1, vor fi randamente descrescătoare de scară (v. Factori de producţie, Producţie).
