Cum arată datoria publică a României în pandemie. S-ar impune corectarea rapidă a deficitului bugetar
În contextul crizei economice generate de pandemia Covid, datoria publică a României se situa la finele T3 2020 la 43,1% din PIB, în creștere ceva
În contextul crizei economice generate de pandemia Covid, datoria publică a României se situa la finele T3 2020 la 43,1% din PIB, în creștere ceva
Politicile monetare și fiscal-bugetare interne previzibile în anul 2021, ca și auspiciile financiare internaționale dau României perspective favorabile de finanțare în acest an, potrivit prognozelor
România a reușit să reducă anul trecut rata inflației anuale calculată după metodologia armonizată la nivel european (indicele IAPC) de la 4% la doar 1,8%,
Economia României ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei până la jumătatea anului 2022, în urma unui avans al PIB de aproximativ 3,7% în
O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro
Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.
În contextul crizei economice generate de pandemia Covid, datoria publică a României se situa la finele T3 2020 la 43,1% din PIB, în creștere ceva
Politicile monetare și fiscal-bugetare interne previzibile în anul 2021, ca și auspiciile financiare internaționale dau României perspective favorabile de finanțare în acest an, potrivit prognozelor
România a reușit să reducă anul trecut rata inflației anuale calculată după metodologia armonizată la nivel european (indicele IAPC) de la 4% la doar 1,8%,
Economia României ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei până la jumătatea anului 2022, în urma unui avans al PIB de aproximativ 3,7% în
O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro
Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.