N-are a vorbi nici măcar Boc, în timpul (și folosul!) căruia se face această descindere în vămi. ”Acțiunea reprezintă dovada că guvernul manifestă toleranță zero față de corupție” – Hă-hă-hă i s-ar răspunde de la Cotroceni dacă ar fi premierul unui alt partid…
Nu: nişte inşi care câştigă nişte alegeri finanţate ilegal nu au dreptul să vorbească despre reforma statului – stat în care totul e ilicit, începând cu modul în care se face politică.
Așa-zisa reformă a statului va putea fi făcută doar de un partid puternic, având în fruntea lui un vizionar sprijinit de o garnitură de știutori de carte determinați și influenți. Dar uitați-vă ce fizionimii au liderii taberelor care tocmai se pregătesc de înfruntare, atunci când rostesc sintagma ”reforma statului”.
Coabitarea dintre liberalii lui Tăriceanu și PSD a fost funcțională doar datorită unui catalizator care în curând nu va mai exista: ura față de un președinte care, iată, se apropie deja de jumătatea ultimului său mandat.
Sindicatele din România sunt o entitate socială care mai există doar prin mimetism. De fapt, lipsite de credibilitate și personalități veritabile, sindicatele românești sunt doar niste umbre ale trecutui. Incă de la începutul perioadei de tranziție sindicatele au fost organizatii atasate unor locomotive politice.
Mișcarea sindicală a fost o componentă esențială a sistemelor democratice din secolul al XX-lea. Ar fi greu, dacă nu chiar imposibil, de explicat democratizarea societăților
N-are a vorbi nici măcar Boc, în timpul (și folosul!) căruia se face această descindere în vămi. ”Acțiunea reprezintă dovada că guvernul manifestă toleranță zero față de corupție” – Hă-hă-hă i s-ar răspunde de la Cotroceni dacă ar fi premierul unui alt partid…
Nu: nişte inşi care câştigă nişte alegeri finanţate ilegal nu au dreptul să vorbească despre reforma statului – stat în care totul e ilicit, începând cu modul în care se face politică.
Așa-zisa reformă a statului va putea fi făcută doar de un partid puternic, având în fruntea lui un vizionar sprijinit de o garnitură de știutori de carte determinați și influenți. Dar uitați-vă ce fizionimii au liderii taberelor care tocmai se pregătesc de înfruntare, atunci când rostesc sintagma ”reforma statului”.
Coabitarea dintre liberalii lui Tăriceanu și PSD a fost funcțională doar datorită unui catalizator care în curând nu va mai exista: ura față de un președinte care, iată, se apropie deja de jumătatea ultimului său mandat.
Sindicatele din România sunt o entitate socială care mai există doar prin mimetism. De fapt, lipsite de credibilitate și personalități veritabile, sindicatele românești sunt doar niste umbre ale trecutui. Incă de la începutul perioadei de tranziție sindicatele au fost organizatii atasate unor locomotive politice.
Mișcarea sindicală a fost o componentă esențială a sistemelor democratice din secolul al XX-lea. Ar fi greu, dacă nu chiar imposibil, de explicat democratizarea societăților
