Mai întâi, câteva cifre pur statatistice : Potrivit datelor strânse în Ancheta Bugetelor de Familie pe trimestrul III 2015, veniturile totale medii au crescut pe
Institutul Național de Statistică a reconfirmat creșterea economică de 3,6% pe trimestrul trei din 2015 față de același trimestru din anul anterior și de 3,7%
În 2014, capitalul privat, inclusiv cel format prin investiții străine directe (ISD), asigura circa 3,5 milioane locuri de muncă, cu 1% mai puţini angajaţi (-38
Știm. Creșterea PIB-ului unei țări depinde de trei factori: capital, forță de muncă și productivitate. Pe segmentul forță de muncă, România se îndreaptă rapid spre
Eurostat plasează România în topul european al evoluțiilor industriei prelucrătoare față de referința constituită de anul 2010 și pe primul loc dacă se ia în
Creșterea rapidă a veniturilor populației poate avea efecte negative care să depășească în amplitudine majorarea de moment a sumei primite drept salariu sau pensie. Cu
Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% în anul 2002 până la aproximativ 10%
România ocupă locul șase între statele UE în ceea ce privește taxarea salariului de referință de 67% din cel mediu, pentru o persoană singură și
Majorarea salariului minim pe economie de la 1.050 lei la 1.200 lei ar implica o creștere anuală a costurilor minime legale cu un loc de
Creșterea economică pe 2014 a fost recalculată în sus, de la 2,8% inițial la 3%, în varianta semidefinitivă a PIB. Institutul Național de Statistică a
România a ajuns în 2014 la 57% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), conform datelor comunicate
Dat fiind că ponderea deținută de capitalul extern în economia României ajunge la 48% (un LINK AICI), ar fi fost de așteptat ca acest capital
Nivelul de economisire internă în România ( fosta ”rată de acumulare”) este scăzut în raport cu nevoile investiţionale. Ceea ce reclamă aportul de capital străin,
Disputa privind creșterea salariului minim de la 1.050 lei brut în prezent la 1.200 lei începând cu 1 ianuarie 2016 și, eventual, 1.300 lei de
Câștigul salarial mediu net consemnat de INS pentru luna octombrie 2015 a fost de 1.871 lei, în creștere cu 2,1% față de luna precedentă. Puterea
Indicele armonizat al indicelui armonizat al prețurilor la consumator la rate constante ale taxării (prescurtat HICP–CT în lb. engleză și IAPC-TC în lb. română) este
Poziționarea capitalului autohton în raport cu capitalul străin este esențială în funcționarea unei economii naționale. Nu întâmplător, România îndeplinește 13 din cele 14 criterii de
România, statul european care în trimestrul III din 2015 a înregistrat cea mai accentuată creştere economică din UE faţă de trimestrul anterior, țara care anul viitor
România conduce detașat în clasamentul european al țărilor în care munca nu aduce bunăstarea. Indicatorul utilizat de Eurostat în acest scop, rata de sărăcie relativă
Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad, spre
Mai întâi, câteva cifre pur statatistice : Potrivit datelor strânse în Ancheta Bugetelor de Familie pe trimestrul III 2015, veniturile totale medii au crescut pe
Institutul Național de Statistică a reconfirmat creșterea economică de 3,6% pe trimestrul trei din 2015 față de același trimestru din anul anterior și de 3,7%
În 2014, capitalul privat, inclusiv cel format prin investiții străine directe (ISD), asigura circa 3,5 milioane locuri de muncă, cu 1% mai puţini angajaţi (-38
Știm. Creșterea PIB-ului unei țări depinde de trei factori: capital, forță de muncă și productivitate. Pe segmentul forță de muncă, România se îndreaptă rapid spre
Eurostat plasează România în topul european al evoluțiilor industriei prelucrătoare față de referința constituită de anul 2010 și pe primul loc dacă se ia în
Creșterea rapidă a veniturilor populației poate avea efecte negative care să depășească în amplitudine majorarea de moment a sumei primite drept salariu sau pensie. Cu
Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% în anul 2002 până la aproximativ 10%
România ocupă locul șase între statele UE în ceea ce privește taxarea salariului de referință de 67% din cel mediu, pentru o persoană singură și
Majorarea salariului minim pe economie de la 1.050 lei la 1.200 lei ar implica o creștere anuală a costurilor minime legale cu un loc de
Creșterea economică pe 2014 a fost recalculată în sus, de la 2,8% inițial la 3%, în varianta semidefinitivă a PIB. Institutul Național de Statistică a
România a ajuns în 2014 la 57% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), conform datelor comunicate
Dat fiind că ponderea deținută de capitalul extern în economia României ajunge la 48% (un LINK AICI), ar fi fost de așteptat ca acest capital
Nivelul de economisire internă în România ( fosta ”rată de acumulare”) este scăzut în raport cu nevoile investiţionale. Ceea ce reclamă aportul de capital străin,
Disputa privind creșterea salariului minim de la 1.050 lei brut în prezent la 1.200 lei începând cu 1 ianuarie 2016 și, eventual, 1.300 lei de
Câștigul salarial mediu net consemnat de INS pentru luna octombrie 2015 a fost de 1.871 lei, în creștere cu 2,1% față de luna precedentă. Puterea
Indicele armonizat al indicelui armonizat al prețurilor la consumator la rate constante ale taxării (prescurtat HICP–CT în lb. engleză și IAPC-TC în lb. română) este
Poziționarea capitalului autohton în raport cu capitalul străin este esențială în funcționarea unei economii naționale. Nu întâmplător, România îndeplinește 13 din cele 14 criterii de
România, statul european care în trimestrul III din 2015 a înregistrat cea mai accentuată creştere economică din UE faţă de trimestrul anterior, țara care anul viitor
România conduce detașat în clasamentul european al țărilor în care munca nu aduce bunăstarea. Indicatorul utilizat de Eurostat în acest scop, rata de sărăcie relativă
Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad, spre
