Teoretic, avansul substanţial înregistrat de productivitatea muncii, 17% în anul 2010, ar trebui să se regăsească în majorarea reală a veniturilor şi/sau în aprecierea reală a monedei naţionale
Potrivit datelor furnizate de către autorităţile statului, în luna martie 2011 era nevoie de patru angajaţi cu salariul minim pe economie pentru susţinerea unui pensionar
Obţinerea unei creşteri de 1,6% pe acest an ( prognoza este 1,5%) nu ar face altceva decât să realizeze revenirea Produsului Intern Brut la valoarea din 2007. De-abia de acolo se poate trece la recuperarea nivelului din 2008 ( majorat cu 7,3% faţă de reperul 2007) pe parcursul anilor 2012 şi 2013.
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Până unde? Şi cum e la ceilalţi europeni?
.
Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai în caz de necesitate a unei sume de aproximativ 3,6 miliarde euro pentru o perioada de doi ani.
Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?
Teoretic, avansul substanţial înregistrat de productivitatea muncii, 17% în anul 2010, ar trebui să se regăsească în majorarea reală a veniturilor şi/sau în aprecierea reală a monedei naţionale
Potrivit datelor furnizate de către autorităţile statului, în luna martie 2011 era nevoie de patru angajaţi cu salariul minim pe economie pentru susţinerea unui pensionar
Obţinerea unei creşteri de 1,6% pe acest an ( prognoza este 1,5%) nu ar face altceva decât să realizeze revenirea Produsului Intern Brut la valoarea din 2007. De-abia de acolo se poate trece la recuperarea nivelului din 2008 ( majorat cu 7,3% faţă de reperul 2007) pe parcursul anilor 2012 şi 2013.
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Până unde? Şi cum e la ceilalţi europeni?
.
Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai în caz de necesitate a unei sume de aproximativ 3,6 miliarde euro pentru o perioada de doi ani.
Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?
