Despre diplomaţie
ianuarie 7, 2011
Am vrut sa continui seria despre “religie si politica,” dar ca de obicei, practicul cotidian alunga prelegerea teoretica, interfata dintre religie si politica mai poate
Am vrut sa continui seria despre “religie si politica,” dar ca de obicei, practicul cotidian alunga prelegerea teoretica, interfata dintre religie si politica mai poate
Pentru România, anul 2010 a fost inca unul de criza, al doilea! Din nefericire, putine lucruri bune s-au intamplat in acest an. Guvernantii ne promit ca vom iesi din criza anul viitor, nimeni nu spune insa cum se va produce acest lucru. Din punctul meu de vedere, iesirea din criza este putin probabila, simplu, nu vad cum. Coloana vertebrala a economiei unei tari – firmele mici si mijlocii – a fost lovita fatal.
Toate democratiile liberale sunt bazate pe secularitatea guvernământului şi libertatea practicilor religioase, intr-un cuvant, separarea totala între biserică şi statul de drept. Cu toate acestea, amprenta religioasa este prezenta si de multe ori dominanta in politica unor tari democrat-liberale, in majoritatea – democratii occidentale consacrate de multe decenii.
Felul in care a fost primita stirea prin care am fost “informati” ca francezii si nemtii au hotarat sa ne amane aderarea la “Spatiul Schengen” nu trebuia sa surprinda pe nimeni. Ca de obicei, majoritatea romanilor vor continua sa-si pregateasca sarbatorile de iarna asa cum o fac dintotdeauna si o minoritate a cetatenilor se vor imparti in clasicele doua grupuri. Militanti – “ne-o meritam” si alti militanti – “ne-au nedreptatit”. Bineinteles ca adevarul este undeva pe la mijloc.
Sunt sigur ca francezii vor sa vanda, poate noi dorim sa si cumparam, poate insa in alt proiect, in nici un caz pentru Cernavoda. Foarte neplacut pentru un bun jurnalist, care din nefericire a fost devorat de subiect in loc ca el sa-l guste cu finete
Pentru a fi corect cu cititorul acestor randuri, trebuie sa declar ca l-am sustinut pe Traian Basescu de trei ori. Prima data in 2004, a doua la Referendumul din din 19 mai 2007 si ultima data in alegerile din 2009. De fiecare data – din motive diferite, ultima data, din lipsa de alternative. Nu-l voi mai vota pe Basescu sau o formatiune condusa sau acreditata de el niciodata, daca nu va face ceea ce a promis in acest mandat, indiferent de climatul politic national sau international.
Am vrut sa continui seria despre “religie si politica,” dar ca de obicei, practicul cotidian alunga prelegerea teoretica, interfata dintre religie si politica mai poate
Pentru România, anul 2010 a fost inca unul de criza, al doilea! Din nefericire, putine lucruri bune s-au intamplat in acest an. Guvernantii ne promit ca vom iesi din criza anul viitor, nimeni nu spune insa cum se va produce acest lucru. Din punctul meu de vedere, iesirea din criza este putin probabila, simplu, nu vad cum. Coloana vertebrala a economiei unei tari – firmele mici si mijlocii – a fost lovita fatal.
Toate democratiile liberale sunt bazate pe secularitatea guvernământului şi libertatea practicilor religioase, intr-un cuvant, separarea totala între biserică şi statul de drept. Cu toate acestea, amprenta religioasa este prezenta si de multe ori dominanta in politica unor tari democrat-liberale, in majoritatea – democratii occidentale consacrate de multe decenii.
Felul in care a fost primita stirea prin care am fost “informati” ca francezii si nemtii au hotarat sa ne amane aderarea la “Spatiul Schengen” nu trebuia sa surprinda pe nimeni. Ca de obicei, majoritatea romanilor vor continua sa-si pregateasca sarbatorile de iarna asa cum o fac dintotdeauna si o minoritate a cetatenilor se vor imparti in clasicele doua grupuri. Militanti – “ne-o meritam” si alti militanti – “ne-au nedreptatit”. Bineinteles ca adevarul este undeva pe la mijloc.
Sunt sigur ca francezii vor sa vanda, poate noi dorim sa si cumparam, poate insa in alt proiect, in nici un caz pentru Cernavoda. Foarte neplacut pentru un bun jurnalist, care din nefericire a fost devorat de subiect in loc ca el sa-l guste cu finete
Pentru a fi corect cu cititorul acestor randuri, trebuie sa declar ca l-am sustinut pe Traian Basescu de trei ori. Prima data in 2004, a doua la Referendumul din din 19 mai 2007 si ultima data in alegerile din 2009. De fiecare data – din motive diferite, ultima data, din lipsa de alternative. Nu-l voi mai vota pe Basescu sau o formatiune condusa sau acreditata de el niciodata, daca nu va face ceea ce a promis in acest mandat, indiferent de climatul politic national sau international.
