România faţă de Grecia. Dezastrul lor faţă de succesurile noastre
Ştire de mare senzaţie pe agenţii. Şomajul a atins 15,9% în Grecia, după ce măsurile de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar au agravat recesiunea şi
Ştire de mare senzaţie pe agenţii. Şomajul a atins 15,9% în Grecia, după ce măsurile de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar au agravat recesiunea şi
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Până unde? Şi cum e la ceilalţi europeni?
.
După cum estimam anterior, inflaţia a luat-o razna şi a urcat la 0,66% nivel lunar, respectiv 8,34% pe ultimele 12 luni. Cauzele sunt uşor de
Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai în caz de necesitate a unei sume de aproximativ 3,6 miliarde euro pentru o perioada de doi ani.
Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?
În Uniunea Europeană, pentru a reflecta diferenţele de mărime şi structură între gospodării, venitul total al gospodăriei este divizat după o scară echivalentă (denumită scara
Ştire de mare senzaţie pe agenţii. Şomajul a atins 15,9% în Grecia, după ce măsurile de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar au agravat recesiunea şi
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Până unde? Şi cum e la ceilalţi europeni?
.
După cum estimam anterior, inflaţia a luat-o razna şi a urcat la 0,66% nivel lunar, respectiv 8,34% pe ultimele 12 luni. Cauzele sunt uşor de
Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai în caz de necesitate a unei sume de aproximativ 3,6 miliarde euro pentru o perioada de doi ani.
Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?
În Uniunea Europeană, pentru a reflecta diferenţele de mărime şi structură între gospodării, venitul total al gospodăriei este divizat după o scară echivalentă (denumită scara