În 2012, România va trebui să facă rost de 71,8 miliarde lei ( cam 17 miliarde euro) pentru a-şi achita ratele scadente, dobânzile şi comisioanele aferente creditelor contractate. Suma în cauză reprezintă estimarea oficială a Ministerului Finanţelor şi se împarte în 60,8 miliarde lei
Prezentate drept un succes politic, rezultatele summitului pentru salvarea monedei unice europene sunt
La 21 de ani de la liberalizarea preţurilor, petrecută la 1 noiembrie 1990, puterea de cumpărare a românilor a crescut, potrivit datelor comunicate oficial de Institutul Naţional de Statistică nu foarte mult, faţă de cea din timpul lui Ceauşescu, după ce vreme de două decenii a suferit serioase fluctuaţii.
Statistica oficială a dat publicităţii şi structura pe sectoare economice a creşterii PIB de 4,4% în trimestrul III 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului
Pentru a aprecia corect posibilităţile reale şi implicaţiile acumulării cronice de deficite asupra datoriei publice şi a poverii puse asupra generaţiilor viitoare, să aruncăm o privire asupra evoluţiei bugetului general consolidat în perioada 2008 – 2012, de la declanşarea crizei mondiale şi până la prevederile pentru anul viitor.
În încercarea de a găsi o ieşire onorabilă din criza cu care se confruntă statele membre, Uniunea Europeană trebuie să ia cât mai rapid o serie de decizii istorice. Fără integrarea fiscală şi bugetară, moneda unică şi coeziunea nu pot fi susţinute în mod eficient.
În 2012, România va trebui să facă rost de 71,8 miliarde lei ( cam 17 miliarde euro) pentru a-şi achita ratele scadente, dobânzile şi comisioanele aferente creditelor contractate. Suma în cauză reprezintă estimarea oficială a Ministerului Finanţelor şi se împarte în 60,8 miliarde lei
Prezentate drept un succes politic, rezultatele summitului pentru salvarea monedei unice europene sunt
La 21 de ani de la liberalizarea preţurilor, petrecută la 1 noiembrie 1990, puterea de cumpărare a românilor a crescut, potrivit datelor comunicate oficial de Institutul Naţional de Statistică nu foarte mult, faţă de cea din timpul lui Ceauşescu, după ce vreme de două decenii a suferit serioase fluctuaţii.
Statistica oficială a dat publicităţii şi structura pe sectoare economice a creşterii PIB de 4,4% în trimestrul III 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului
Pentru a aprecia corect posibilităţile reale şi implicaţiile acumulării cronice de deficite asupra datoriei publice şi a poverii puse asupra generaţiilor viitoare, să aruncăm o privire asupra evoluţiei bugetului general consolidat în perioada 2008 – 2012, de la declanşarea crizei mondiale şi până la prevederile pentru anul viitor.
În încercarea de a găsi o ieşire onorabilă din criza cu care se confruntă statele membre, Uniunea Europeană trebuie să ia cât mai rapid o serie de decizii istorice. Fără integrarea fiscală şi bugetară, moneda unică şi coeziunea nu pot fi susţinute în mod eficient.
