Marin Pana

Guvernul pregăteşte „reîntregirea” taxelor locale. Cum impozitează România, în comparaţie cu SUA, proprietatea

Guvernul României a anunţat că pregăteşte creşterea impozitelor locale cu 16,05 % – o aliniere, spune ministrul Finanţelor, cu rata inflaţiei.

Unde este România cu impozitele – îndeosebi cele pe proprietate, faţă de alte state care-şi construiesc cu grijă bugetele locale? Studiu de caz – Statele Unite şi locul în PIB al taxelor pe proprietate.

Noul defavorizat: tânăr, sărac, tânăr, şomer. O paralelă UK-România

Datele adunate în Marea Britanie arată că, pentru prima dată în ultimii 50 de ani, tinerii care îşi încep acum cariera nu se pot aştepta să ajungă la un nivel de trai comparabil cu cel al părinţilor. Totodată, persoanele care se apropie de pensionare şi cele ieşite recent din activitate se află la un maxim istoric în ceea ce priveşte venitul disponibil al gospodăriei.

Eurostat: Paradoxal dar oficial: Nivelul de trai în Bucureşti este peste media din UE

Datele Eurostat referitoare la PIB pe regiuni ale statelor membre, publicate la mijlocul acestei luni şi valabile pentru anul 2009, poziţionează Capitala României la nivelul de 111% din media UE şi PIB pe locuitor echivalent cu 26.100 euro.

Ca metodologie, paritatea puterilor de cumpărare standard (prescurtat ppp), se determină pe baza valorii nominale a

Pensionarea românească: o comparaţie pe ultimele date cu Europa şi cu Lumea. Nicăieri ca la noi

Datele publicate recent de OECD referitor la situaţia pensiilor pentru anul 2011 arată care sunt vârstele efective de ieşire din activitate faţă de cele prevăzute prin lege şi care sunt perioadele de aflare în plată pentru bărbaţi şi femei.

Am selectat din tabelul complet câteva ţări foste colege de bloc răsăritean, un grup de ţări latine cu mentalităţi apropiate

Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?

Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.

România în tabloul de bord al UE (3) : Costul unitar al muncii

Mai prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani analizaţi. Este un indicator foarte sensibil nu doar economic , dar şi în plan social şi politic.

România în tabloul de bord al UE (2). Rata reală de schimb

Rata reală efectivă de schimb ( abreviat REER în limba engleză ) este un indicator care evaluează competitivitatea unei ţări relativ la principalii competitori de pe pieţele internaţionale. Modificările în competitivitate depind de variaţiile ratelor de schimb şi de schimbările relative de preţuri între o ţară şi partenerii săi comerciali. Rata reală semnifică media ponderată a ratelor de schimb utilizate în raport cu partenerii comerciali ai ţării în cauză.

Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Ratele României (2) : Plăţile către UE, sincronizate cu calendarul electoral până la finele deceniului

Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de la Comisia Europeană vor trebui înapoiaţi integral de Ministerul Finanţelor în perioada 2015 – 2019. Suma de 5 miliarde de euro, care se constituie în principalul împrumutului

2012. România începe plata la FMI: Rostogolirea datoriilor şi implicaţiile bugetare

Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI.

Guvernul pregăteşte „reîntregirea” taxelor locale. Cum impozitează România, în comparaţie cu SUA, proprietatea

Guvernul României a anunţat că pregăteşte creşterea impozitelor locale cu 16,05 % – o aliniere, spune ministrul Finanţelor, cu rata inflaţiei.

Unde este România cu impozitele – îndeosebi cele pe proprietate, faţă de alte state care-şi construiesc cu grijă bugetele locale? Studiu de caz – Statele Unite şi locul în PIB al taxelor pe proprietate.

Noul defavorizat: tânăr, sărac, tânăr, şomer. O paralelă UK-România

Datele adunate în Marea Britanie arată că, pentru prima dată în ultimii 50 de ani, tinerii care îşi încep acum cariera nu se pot aştepta să ajungă la un nivel de trai comparabil cu cel al părinţilor. Totodată, persoanele care se apropie de pensionare şi cele ieşite recent din activitate se află la un maxim istoric în ceea ce priveşte venitul disponibil al gospodăriei.

Eurostat: Paradoxal dar oficial: Nivelul de trai în Bucureşti este peste media din UE

Datele Eurostat referitoare la PIB pe regiuni ale statelor membre, publicate la mijlocul acestei luni şi valabile pentru anul 2009, poziţionează Capitala României la nivelul de 111% din media UE şi PIB pe locuitor echivalent cu 26.100 euro.

Ca metodologie, paritatea puterilor de cumpărare standard (prescurtat ppp), se determină pe baza valorii nominale a

Pensionarea românească: o comparaţie pe ultimele date cu Europa şi cu Lumea. Nicăieri ca la noi

Datele publicate recent de OECD referitor la situaţia pensiilor pentru anul 2011 arată care sunt vârstele efective de ieşire din activitate faţă de cele prevăzute prin lege şi care sunt perioadele de aflare în plată pentru bărbaţi şi femei.

Am selectat din tabelul complet câteva ţări foste colege de bloc răsăritean, un grup de ţări latine cu mentalităţi apropiate

Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?

Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.

România în tabloul de bord al UE (3) : Costul unitar al muncii

Mai prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani analizaţi. Este un indicator foarte sensibil nu doar economic , dar şi în plan social şi politic.

România în tabloul de bord al UE (2). Rata reală de schimb

Rata reală efectivă de schimb ( abreviat REER în limba engleză ) este un indicator care evaluează competitivitatea unei ţări relativ la principalii competitori de pe pieţele internaţionale. Modificările în competitivitate depind de variaţiile ratelor de schimb şi de schimbările relative de preţuri între o ţară şi partenerii săi comerciali. Rata reală semnifică media ponderată a ratelor de schimb utilizate în raport cu partenerii comerciali ai ţării în cauză.

Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Ratele României (2) : Plăţile către UE, sincronizate cu calendarul electoral până la finele deceniului

Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de la Comisia Europeană vor trebui înapoiaţi integral de Ministerul Finanţelor în perioada 2015 – 2019. Suma de 5 miliarde de euro, care se constituie în principalul împrumutului

2012. România începe plata la FMI: Rostogolirea datoriilor şi implicaţiile bugetare

Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: