Investițiile nete în economia națională au însumat 41 mld. lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 4,8% în termeni reali față de aceeași perioadă din 2025.
Creșterea a fost susținută aproape exclusiv de investițiile productive. Lucrările de construcții noi au avansat cu 10,1% în volum, până la 25,1 miliarde lei, reprezentând peste 61% din totalul investițiilor, în timp ce investițiile în utilaje și mijloace de transport au înregistrat cea mai puternică dinamică, de 19,2%, ajungând la 12,2 miliarde lei și aproape 30% din total.
Acest indicator este urmărit cu atenție de economiști deoarece investițiile în echipamente și tehnologii reflectă, de regulă, deciziile companiilor de extindere a capacităților de producție, modernizare și creștere a productivității.
Singura componentă aflată pe scădere este categoria „alte cheltuieli de investiții”, care include studii de cercetare și proiectare, servicii aferente transferului de proprietate, lucrări geologice sau alte investiții auxiliare. Aceasta s-a redus cu 40,7% în volum și și-a diminuat ponderea în totalul investițiilor de la 15,3% la numai 9%.
Astfel, modificarea structurii investițiilor indică o orientare mai accentuată către active productive și proiecte de infrastructură, în detrimentul unor cheltuieli conexe precum studiile de proiectare sau serviciile aferente transferurilor de proprietate.
Construcțiile își consolidează poziția dominantă
Și distribuția investițiilor pe sectoare economice confirmă orientarea către domeniile productive.
Sectorul construcțiilor concentrează cea mai mare parte a investițiilor realizate în economie, reprezentând 39,3% din total, comparativ cu 38,3% în primul trimestru din anul precedent. Industria rămâne al doilea sector ca importanță, cu o pondere de 17,2%, în timp ce comerțul și serviciile au coborât la 19,8% din totalul investițiilor, față de 20,5% cu un an înainte. Agricultura și celelalte ramuri ale economiei și-au păstrat ponderi relativ stabile.
Dominanța construcțiilor reflectă atât proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene și PNRR, cât și investițiile private în dezvoltări industriale, logistice și rezidențiale, chiar dacă segmentul locuințelor traversează o perioadă de temperare.
Investițiile publice rămân principalul motor al economiei, iar fondurile europene principala sursă de finanțare
Dinamica investițiilor din primul trimestru este susținută și de execuția bugetară, care arată că statul continuă să prioritizeze cheltuielile pentru dezvoltare, în paralele cu procesul de consolidare fiscală.
În primele patru luni ale anului, cheltuielile pentru investiții – care includ atât cheltuielile de capital, cât și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe – au ajuns la 31,03 mld. lei.
Elementul definitoriu al actualei structuri de finanțare este ponderea fondurilor europene: 75,58% din totalul investițiilor publice a fost reprezentat de plățile pentru proiectele finanțate din cadrul financiar multianual 2021-2027 și din Planul Național de Redresare și Reziliență, atât componenta de granturi, cât și cea de împrumut.
Accelerarea absorbției fondurilor europene este vizibilă și în comparație cu anul trecut. Plățile aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR au fost cu 5,99 miliarde de lei mai mari decât în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 34,32%. Majorarea a compensat diminuarea investițiilor finanțate exclusiv din surse naționale.
Către un nou motor de creștere
Datele privind investițiile vin într-un moment în care economia românească pare să își schimbe treptat motorul de creștere. După mai mulți ani în care consumul populației a susținut aproape singur avansul PIB, primele luni din 2026 arată că acest model își pierde din forță.
Datele INS indică o contracție a economiei României în primul trimestru al anului, atât în raport cu trimestrul precedent, cât și comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Din perspectiva cererii, consumul privat a diminuat rezultatul anual al PIB cu -1,3 puncte procentuale în T1 2026, în timp ce consumul public a avut un impact neutru. De asemenea, stocurile au avut o contribuție negativă semnificativă, de -1,0 puncte procentuale. Pe de altă parte, formarea brută de capital fix – investițiile – a adăugat 0,9 puncte procentuale, iar exporturile nete +0,2 puncte procentuale.
Din perspectiva ofertei, scăderea a fost determinată în principal de sectoarele dependente de consum. Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au avut cea mai mare contribuție negativă la dinamica PIB, reducând creșterea economică cu 0,8 puncte procentuale, pe fondul unei scăderi a activității de 3,1%.
În schimb, construcțiile au fost printre puținele ramuri care au susținut economia, contribuind pozitiv cu 0,4 puncte procentuale la evoluția PIB, după o creștere a activității de 7,9%.
(Citește și: ”INS – Economia în T1: Investițiile au fost singurul motor – consumul, industria și serviciile, contribuție negativă la PIB”)
***
