Companiile asigură mai mult de jumătate din finanțarea cercetării în România. Statul – nici 32% din 0,48% din PIB

Companiile au asigurat 51,8% din sursele de finanțare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din România în anul 2021. Cheltuielile nu s-au ridicat, însă, decât la mai puțin de 5,617 miliarde de lei (0,48% din PIB), potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare) au acoperit 31,6% din cheltuieli. Următoarea cea mai mare sursă de finanțare a fost „străinătatea” (spune INS), cu echivalentul a aproape 706 milioane de lei.

La 31 decembrie 2021, în activitatea de cercetare-dezvoltare lucrau 47.011 salariaţi: aproape la fel de mulți în mediul de afaceri (12.952), ca în sectorul guvernamental (12.931) și mai mulți în învățământul superior (19.034).

Peste 62% dintre angajații din cercetare-dezvoltare erau cercetători. 16% erau tehnicieni „și asimilați”, iar la „alte categorii de salariați” cuprindeau aproape un sfert din total (22%).

Aceștia din urmă sunt „muncitorii şi personalul de secretariat şi de birou care participă la execuţia proiectelor de cercetare-dezvoltare sau care sunt direct implicaţi în executarea unor astfel de proiecte”, conform normelor precizărilor metodologice ale INS.

S-au cheltuit pe echipamente numai 6,4% din bani

Ce mai mare parte a banilor au fost „cheltuieli pentru personalul intern, direct implicat în activitatea de cercetare-dezvoltare”: 56,3% din cele 5,135 miliarde de lei  – „cheltuieli curente”.

Cheltuielile curente acoperă 91,4% din totalul cheltuielilor din domeniu.

În schimb, cheltuielile de capital s-au abia au depășit 481 de milioane de lei, iar din acestea 74,7% au fost achiziții de echipamente și aparatură.

S-au făcut achiziții de terenuri și construcții de peste 68 de milioane de lei și s-au plătit drepturi de proprietate intelectuale de 33 de milioane de lei.

Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unitățile din sectorul mediului de afaceri (57,4%), sectorul guvernamental  (24,6%) şi sectorul învăţământ superior (17,0%).  

***